Grupul Consolis construieste pentru persoanele cu dizabilitati din Romania

joi, 30 septembrie 2010

Grupul Consolis construieste pentru persoanele cu dizabilitati din Romania
O echipa europeana a Grupului Consolis a sosit in Romania pentru a voluntaria timp de trei zile pe santier la constructia de locuinte pentru persoanele cu dizabilitati, alaturi de organizatia non-profit Habitat for Humanity Romania. La aceasta actiune participa Thierry Coudurier, Director de Operatiuni si Jean-Claude Perron, Vicepresedinte in cadrul Consolis.

Cei 12 voluntari din Germania, Belgia, Finlanda, Olanda, Norvegia, Franta, Polonia si Romania vor lucra sub supravegherea atenta a constructorilor Habitat in localitatea Clinceni, judetul Ilfov, in cadrul unui proiect amplu de constructie a unei locuinte protejate pentru 8 persoane cu dizabilitati intelectuale sau fizice de la Fundatia Motivation Romania. Proiectul este derulat in comunitate de catre Habitat pentru Umanitate si Motivation si beneficiaza de sprijinul Fundatiei Vodafone Romania.

Locuinta protejata din Clinceni, la finisarea careia angajatii Consolis vor contribui, este o casa speciala care le va asigura acestora conditii de existenta si autonomie sociala. Casa este de tip duplex cu 2 nivele (parter si pod mansardat), alcatuita din sase camere, doua bucatarii si patru bai, dotate cu echipament special necesar beneficiarilor.

Voluntarii care lucreaza alaturi de Habitat deseori marturisesc ca sunt recompensati pentru munca depusa in santier prin bucuria imensa a beneficiarilor, ajutati sa aiba o locuinta adecvata intr-un mod cat se poate de simplu si concret, prin astfel de actiuni voluntare de constructie. Este si cazul angajatilor europeni ai Grupului Consolis, care se afla acum pentru a patra oara pe santierele Habitat Romania.

Despre Habitat for Humanity
Dedicata eliminarii locuirii saracacioase in lume, Habitat for Humanity este o organizatie crestina non-profit cu peste 300.000 de familii ajutate in mai mult de 90 de tari. In Romania, mai mult de 1600 de familii beneficiaza de o locuinta sigura, simpla si decenta. Familiile lucreaza la constructia locuintelor alaturi de voluntari romani si internationali iar materialele de cosntructii provin din donatii si sponsorizari. Pentru mai multe informatii, donatii sau voluntariat, vizitati www.habitat.ro

Despre Consolis
Grupul Consolis, cel mai mare producator de materiale de constructii, cu peste 100 de ani de experienta, opereaza cu peste 130 de fabrici in 25 de tari si ofera o arie larga de produse si servicii in Scandinavia, Africa de Nord, Europa de Vest si Rusia.

Despre Fundatia Motivation Romania
Este o organizatie neguvernamentala infiintata in 1995 pentru a oferi scaune rulante personalizate si servicii de viata independenta persoanelor cu dizabilitati din Romania. Incepand din 2003, Motivation ofera servicii rezidentiale si educative in comunitate pentru 37 de copii si tineri cu dizabilitati severe transferati dintr-un centru de plasament. Unii dintre tinerii cu dizabilitati din casele de tip familial Motivation participa la competitii sportive nationale si internationale Special Olympics. Din 2006, Motivation ofera servicii de facilitare a angajarii persoanelor cu dizabilitati din intreaga tara.
www.motivation.ro


Mai multe informatii gasiti pe http://www.comunicatemedia.ro/Grupul_Consolis
READ MORE - Grupul Consolis construieste pentru persoanele cu dizabilitati din Romania

Metrorex va monta lifturi de acces pentru persoanele cu handicap

Metrorex va monta lifturi de acces pentru persoanele cu handicap


Metrorex a incheiat un contract cu asocierea Somet/Schindler Romania/Tiab de 68,22 milioane de lei, pentru a monta lifturi si platforme de acces in actuala retea de metrou, destinate persoanelor cu handicap.
Contractul, care are o durata de un an, este finantat printr-un imprumut de la Banca Europeana de Investitii, informeaza Mediafax .
Lifturile se vor utiliza atat la interior, cat si la exterior, in special pe trasee directe de la nivel stradal la nivel peron, pentru a asigura accesul persoanelor cu dizabilitati la reteaua de metrou.
In jur de 700.000 de persoane folosesc, zilnic reteaua de metrou. Aceasta are o lungime de 67 kilometri, patru magistrale si 49 de statii.



READ MORE - Metrorex va monta lifturi de acces pentru persoanele cu handicap

35.000 dosare suspecte de frauda

marți, 28 septembrie 2010

35.000 dosare ale persoanelor încadrate cu handicap sunt suspecte de fraudă

Autorităţile au verificat până în prezent peste140.000 dosare de încadrare în handicap, iar 35.000 dintre acestea prezintă suspiciuni de fraudă, toate cazurile suspecte urmând să fie controlate de către comisii de reevaluare din care vor face parte şi medici, a declarat ministrul Muncii, Ioan Botiş, citat de Mediafax.
Cele 140.000 cazuri, dintr-un total de 550.000 dosare ale persoanelor cu handicap grav şi accentuat, au fost verificate de un inspector social, de un medic şi, în unele cazuri, şi de un reprezentant al prefecturii.
"Ne orientăm spre acele cazuri care prezintă suspiciuni şi, pentru a rezolva aceste cazuri, am venit cu o modificare în care înfiinţăm comisii de reevaluare a acestor cazuri, mă refer doar la cazurile la care există suspiciuni, comisii care vor întocmite la nivel central şi vor fi mobile. Aceste comisii se vor deplasa în fiecare judeţ, nicio persoană cu handicap supusă reevaluării nu se va deplasa la Bucureşti, ci se va deplasa doar la centrul de judeţ, unde comisia va face reevaluarea dosarului", a spus ministrul, la finalul şedinţei de luni a Guvernului.
El a asigurat că vor fi verificate toate cele 550.000 de dosare ale persoanelor cu handicap grav şi accentuat.
Guvernul precizează că va fi introdusă acţiunea de suspendare a dreptului la asistenţă socială sub formă de prestaţii sociale până la încheierea procesului de reevaluare, ca urmare a recomandărilor cuprinse în documentele întocmite în urma unor acţiuni de control, anularea încadrării în grad şi tip de handicap pentru persoanele adulte cu handicap, dacă în urma reevaluării nu se menţine încadrarea în grad de handicap, precum şi sancţiuni în cazurile în care certificatele de încadrare în grad de handicap au fost acordate nejustificat.



READ MORE - 35.000 dosare suspecte de frauda

Scutiri pentru persoanele cu dizabilitati - Impozitul pe cladiri

Scutiri de impozit pentru persoanele cu dizabilitati
 
Potrivit Codului fiscal, art. 284, al.4, „impozitul pe clădiri şi pe teren nu se aplică pentru persoanele cu handicap grav sau accentuat şi pentru persoanele invalide gr. I”.

Acte necesare pentru depunerea dosarului:
- Actul de proprietate al casei sau terenului (copie şi original);
- Certificat de handicapat sau de invaliditate;
- Buletin de Identitate/Carte de Identitate (copie şi original);
- Cerere.

Scutirea de impozit pe clădire sau teren se va aplica din luna următoare celei în care au fost depuse documentele complete.
READ MORE - Scutiri pentru persoanele cu dizabilitati - Impozitul pe cladiri

Important - pentru cei din jud. Bistrita Nasaud !!

luni, 27 septembrie 2010

Program pentru persoanele cu dizabilitati si marginalizate care doresc sa intre pe piata muncii

Prin prezenta, Fundatia Inocenti, Fundatia Motivation Romania (FMR) si Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Bistrita Nasaud (DGASPC), invita toate persoanele cu dizabilitati si marginalizate social, cu varsta cuprinsa intre 18 si 55 de ani, domiciliate in Bistrita si localitatile invecinate, care doresc intre intr-un program privind integrarea pe piata muncii, sa ne contacteze pentru a fi programati pentru un interviu prealabil.
Programul, derulat la initiativa Fundatiei Motivation Romania si finantat prin Proiectul START pentru egalitatea de sanse a persoanelor cu dizabilitati pe piata muncii, cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 – Investeste in oameni!, functioneaza in judetul Bistrita Nasaud in baza unui parteneriat cu Fundatia Inocenti si DGASPC pe perioada unui an, cu posibilitate de a fi prelungit, urmand a avea urmatoarele obiective principale:

- promovarea drepturilor - in special a dreptului la  incluziune sociala - ale persoanelor cu dizabilitati din jud. Bistrita Nasaud, prin imbunatatirea atitudinii comunitatii, potentialilor angajatori si a angajatilor fara dizabilitati etc. fata de persoanele cu dizabilitati;
- colaborarea in vederea integrarii in munca a persoanelor cu dizabilitati din Bistrita Nasaud, in conformitate cu Legea 448/2006, republicata;
- dezvoltarea abilitatilor persoanelor cu dizabilitati motorii de a deveni membri activi ai comunitatilor din care fac parte.

Principalele responsabilitati ale partenerilor locali, respectiv Fundatia Inocenti si DGASPC vor consta in   promovarea programului si serviciilor oferite de FMR si oferirea de sprijin efectiv pentru integrarea sociala si profesionala a persoanelor cu dizabilitati, care pot si vor sa munceasca; 
In cadrul programului se vor oferi servicii de consiliere si mediere pentru adultii cu dizabilitati, se vor derula actiuni de informare si sensibilizare a angajatorilor si a altor institutii sau organizatii, nationale sau locale, implicate in procesul de integrare socio-profesionala a persoanelor cu dizabilitati.
Adiacent acestui program, FMR va participa activ in comunitate prin servicii de evaluare, prescriere si distributie de echipamente de mobilitate si asistive si servicii de pregatire a beneficiarilor pentru utilizarea acestora, si ofera persoanelor cu dizabilitati locomotorii si insotitorilor acestora programe complexe de pregatire pentru dezvoltarea abilitatilor de viata independenta.

Pentru informatii suplimentare, pentru inscrierea in program si a fi programati la interviu, va rugam sa ne contactati pana la data de 1 octombrie, la numerele de telefon:

Pentru Fundatia Inocenti:
0363-102406, 0740-154929, 
sau pe e-mail-ul   inocenti.bistrita@upcmail.ro
Persoane de contact: Alexandra Samartean.

Pentru DGASPC:
0263-250502, 0758-816573, Persoana de contact: Daniela Bulcu




READ MORE - Important - pentru cei din jud. Bistrita Nasaud !!

Proiect destinat persoanelor cu dizabilităţi - jud. Alba

Proiect destinat persoanelor cu dizabilităţi derulat de CJ Alba

Pe data de 21 septembrie 2010, în prezenţa unui public numeros, la Consiliul Judeţean Alba a avut loc lansarea proiectului „Incluziune socială şi pe piaţa muncii prin întreprinderi sociale”, proiect derulat de Consiliul Judeţean Alba în parteneriat cu 
- Fundaţia Civitas pentru Societatea Civilă, 
- Grupul de Consultanţă pentru Dezvoltare, 
- Centrul de Formare Continuă şi Evaluarea Competenţelor în Asistenţă Socială şi 
- Die Quander –Austria. 
Obiectivul general al proiectului constă în crearea unui model funcţional integrat de economie socială şi incluziune socială destinat persoanelor cu dizabilităţi şi a celor vulnerabile.
Proiectul îşi propune promovarea unor metode de funcţionare de economie socială, dezvoltarea unei reţele integrate de servicii sociale şi crearea de întreprinderi sociale funcţionale, contribuind la îmbunătăţirea semnificativă a oprotunităţilor de ocupare nevoilor specifice ale persoanelor cu dizabilităţi şi a celor vulnerabile.
Persoanele care vor fi incluse în această analiză vor fi, în primul rând , cele care apelează la sprijinul celor cinci centre de servicii suport, dar şi persoanele cu dizabilităţi/vulnerabile din cadrul comunităţii.Cele cinci centre sunt: Aiud, Blaj, Abrud, Cugir şi Zlatna.
În cadrul proiectului vor fi create servicii de suport: pentru tineri şi adulţi aflaţi în risc social, pentru persoane tinere şi adulţi cu dizabilităţi, pentru copii de 14-16 ani aflaţi în risc social şi serviciu platformă tip umbrelă pentru interconectarea informaţională. Serviciile furnizate grupului ţintă în cele cinci centre sunt: servicii de evaluare şi suport în vederea integrării în economia socială pentru copii, tineri şi adulţi şi programe de formare ocupaţională pentru integrarea în economie socială pentru tineri.
Pe perioada de derulare a proiectului va fi realizată o analiză a nevoilor persoanelor cu dizabilităţi/vulnerabile în scopul dezvoltării măsurilor necesare la nivel comunitar pentru crearea unei vieţi socio-profesionale independente.



READ MORE - Proiect destinat persoanelor cu dizabilităţi - jud. Alba

Persoanele cu handicap, folosite pentru avantaje fiscale

duminică, 26 septembrie 2010

Persoanele cu handicap, folosite pentru avantaje fiscale

Deşi România se află pe ultimul loc la integrarea pe piaţa muncii a persoanelor cu handicap, multe dintre firmele constituite în acest scop folosesc şmecherii pentru a evita plata taxelor.

Mare parte dintre proprietarii de unităţi protejate profită de pe urma persoanelor cu dizabilităţi pe care le angajează doar "pe hârtie". Mai exact, se bucură de scutiri de taxe şi de alte facilităţi pe care aceste angajări le presupun, deşi printre cei care lucrează în societăţile lor nu se află şi persoane cu handicap.
Aşa susţin reprezentanţi ai organizaţiilor nonguvernamentale care luptă pentru drepturile românilor cu dizabilităţi şi care pun această situaţie pe seama lacunelor legislative şi a dezinteresului autorităţilor cu atribuţii de control.
În România există, în acest moment, 410 astfel de unităţi protejate, ai căror patroni au depus, la înfiinţare, câte o listă cu numărul şi structura personalului. Iar, potrivit legii, cel puţin 30% din numărul total de angajaţi ai fiecăreia dintre aceste firme ar trebui să fie persoane cu dizabilităţi.

Angajaţi perfect sănătoşi, dar cu handicap în acte

"Legea nu menţionează însă un număr minim de angajaţi, ci doar un procent. Aşadar, o entitate economică cu trei angajaţi poate fi autorizată ca unitate protejată, dacă unul dintre lucrători e persoană cu handicap", spune Angela Achiţei, preşedintele Fundaţiei "Alături de Voi" din Iaşi, care are trei unităţi protejate în ţară.
De asemenea, legea nu specifică dacă se lucrează de acasă sau la sediul firmei. Prevede, în schimb, scutiri de la plata impozitului pe profit dacă 75% din acesta se reinvesteşte în producţie şi/sau echipamente, iar angajatorii au parte şi de o serie de facilităţi acordate de agenţiile judeţene de ocupare a forţei de muncă: recuperarea a 30% din salariul angajatului cu handicap timp de 18 luni cu condiţia menţinerii acestuia în muncă încă trei ani după acordarea subvenţiei.
Deşi fundaţia nu a verificat oficial unităţile protejate, membrii ei au vorbit cu reprezentanţii a peste 80% dintre firmele existente, pentru a le include pe un portal special dedicat persoanelor cu dizabilităţi.
"Am fost şocaţi că la telefoanele multor unităţi autorizate răspundeau angajaţi care habar nu aveau că au un astfel de statut. Iar, în unele cazuri, unităţile erau de fapt cabinete medicale", conchide Angela Achiţei.

NEPĂSARE

Singura formă de control: un raport anual
Concret, potrivit legii, orice unitate protejată primeşte autorizare permanentă din partea Direcţiei Generale pentru Protecţia Persoanelor cu Handicap în baza unui simplu raport de activitate, în care este precizat numărul angajaţilor cu dizabilităţi.
Autorităţile mai fac verificări suplimentare doar dacă firmele respective nu depun raportul anual sau dacă nu solicită cineva un ast fel de control.
Verificări pot face însă şi inspectorii sociali, dar numărul acestora este prea mic în comparaţie cu sarcinile ce le revin. La Iaşi, spre exemplu, există un singur inspector social în tot judeţul. "Poate că explicaţia rezidă în faptul că nu se fac verificări periodice, poate că unii dintre reprezentanţii acestor firme au şi uitat că s-au autorizat", precizează, ironic, reprezentanta Fundaţiei "Alături de Voi", Angela Achiţei.
Tolerarea falselor unităţi protejate are efect, în primul rând, asupra societăţilor comerciale care încheie contracte cu ele, crede, la rândul său, Cristi Ispas, director executiv al Fundaţiei Motivation, care are patru întreprinderi sociale unde sunt angajate persoane cu dizabilităţi.
Astfel, explică acesta, companiile care achiziţionează produse ori servicii de la falsele unităţi protejate, crezând că banii ajung la persoanele cu dizabilităţi, sunt păcălite. La fel şi statul, care a dat o lege pentru protecţia celor defavorizaţi şi de care profită, de fapt, nişte "băieţi deştepţi". "E, pe scurt, o irosire de fonduri", spune directorul Motivation, precizând că lipsa unor mecanisme eficiente de control face ca banii care li se cuvin celor cu dizabilităţi să se piardă.
"Dacă doar se profită de aceşti oameni nu putem vorbi despre integrarea lor profesională. (...) Noi nu facem doar economie socială, ci şi protecţie socială. Iar persoanele cu handicap au de suferit, indirect, pentru că le sunt limitate şansele pe piaţa muncii şi sunt descurajate, prin astfel de abuzuri, să rămână fără ocupaţie", încheie Angela Achiţei.

"Dacă doar se profită de aceşti oameni, nu putem vorbi despre integrarea lor profesională.“
ANGELA ACHIŢEI, Fundaţia "Alături de Voi" 



READ MORE - Persoanele cu handicap, folosite pentru avantaje fiscale

Cupa "Ana Lugojana"

Cupa "Ana Lugojana" pentru persoanele cu dizabilitati

Cupa "Ana Lugojana" pentru sportivii cu handicap locomotor, a adus la startul competiţiei 81 de persoane din Romania şi din Ungaria 

Clubul Sportiv al Handicapatilor Fizic "Maraton’93" Lugoj în colaborare cu Primăria municipiului Lugoj, Consiliul Judetean Timis si Directia de Sport Timis organizează în aceste zile tradiţionala manifestare sportivă cu participare inţernatională a persoanelor cu handicap, Cupa "Ana Lugojana". 
Ajunsă la cea de-a 15 a ediţie, competiţia se bucură de participarea a 81 de sportivi, persoane cu handicap locomotor, care s-au întrecut sâmbătă 25 septembrie, la Sala „Lavinia Miloşovici” din Lugoj în cadrul unui turneu de tenis open, feminin şi masculin şi darts.  După cu ne-a transmis în direct la Radio Reşiţa Vasile Stoica, preşedintele Clubului lugojean,prima zi de întreceri a fost dominată de componenţii clubului lugojean şi de cei de la Clubul Lamont din Cluj. “Dacă vom mai câştiga câteva locuri I,II sau III în probele atletice avem toate şansele să păstrăm Cupa “Ana Lugojana” aici în Banat “, a mai precizat Vasile Stoica. Duminică de la ora 9,30 la Stadionul de atletism din Lugoj întrecerile vor continua cu probele de atletism, alergare 100 m, aruncarea suliţei şi a greutăţii,în funcţie de condiţiile meteorologice. După cum ne-a informat Vasile Stoica, preşedintele Asociaţiei sportive organizatoare, s-au înscris la Cupa „Ana Lugojana” persoane cu nevoi speciale cu vîrste cuprinse intre 16 şi 70 de ani, din Lugoj, Timişoara, Cluj, Satu Mare, Galaţi, Sibiu, Bucureşti, Iaşi şi trei Cluburi din Ungaria.



READ MORE - Cupa "Ana Lugojana"

Masa rotunda la Constanta

Nici 8% din totalul persoanelor cu dizabilităţi nu muncesc ...

Patronatul Medicinei Integrative din România a organizat vineri, 24 septembrie 2010, la Constanţa, în cadrul proiectului „Reţea multiregională pentru promovarea şi aplicarea conceptelor economiei sociale în vederea creşterii şanselor de reinserţie socială a persoanelor cu dizabilităţi”, proiect cofinanţat din Fondul Social European, masa rotundă cu tema
„Caracteristici şi probleme întâlnite în experienţa organizaţiilor care au lucrat şi lucrează cu persoane cu dizabilităţi”. 

La manifestare au participat, alături de reprezentanţi ai autorităţilor publice din domeniu, şi specialişti ai fundaţiilor şi asociaţiilor implicate în această problemă. Cei prezenţi au relevat experienţa acumulată în activitatea desfăşurată cu persoane cu dizabilităţi şi au punctat principalele plusuri şi minusuri ale programelor derulate în domeniu. De exemplu, cei prezenţi s-au arătat nemulţumiţi de faptul că persoanele cu handicap sunt refuzate la angajare, iar cele care sunt deja angajate sunt primele care-şi pierd locurile de muncă pe perioada de criză. Preşedintele Patronatului Medicinei Integrative din România, manager de proiect, Liviu Mandler, susţine că, la nivel naţional, doar 8% din populaţia cu dizabilităţi este încadrată în muncă, un procent care constituie un semnal de alarmă în acest sens. 
Pe de altă parte, reprezentantul Patronatului Medicinei Integrative din România susţine că beneficari ai ajutoarelor de la stat sunt şi persoane care de fapt nu au niciun handicap. „S-a spus că 10% dintre persoanele care au dosare de ajutor social n-ar avea nicio problemă, încă eu cred că ei au analizat doar cu un singur ochi această situaţie. Sunt mult mai multe persoane care primesc banii pe care ar trebui să le primească persoanele care au cu adevărat probleme”, a spus Mandler. 

BĂNCI DE DATE. Un rezultat imediat al dezbaterilor îl reprezintă înfiinţarea nucleului unei bănci de date care va conţine experienţa şi datele acumulate de organizaţiile nonguvernamentale şi autorităţile publice în această activitate. „Realizarea acestei bănci de date reprezintă doar o componentă a unui proiect major, cofinanţat din fonduri europene, proiect multiregional, care se derulează pe axa Braşov – Bucureşti – Constanţa. 
Obiectivul general al proiectului îl reprezintă facilitarea accesului pe piaţa muncii a persoanelor cu dizabilităţi, iar obiectivele specifice includ: identificarea celor mai bune practici europene de incluziune socială a acestor persoane, creşterea competenţelor, cunoştinţelor şi stimei de sine a persoanelor cu dizabilităţi, medierea şi coordonarea reinserţiei sociale prin consolidarea relaţiei dintre mediul de afaceri şi persoanele cu dizabilităţi, conştientizarea societăţii civile, a comunităţilor în ansamblul lor, cu privire la drepturile şi facilităţile de care ar trebui să beneficieze persoanele din grupul ţintă”, a declarat preşedintele Patronatului Medicinei Integrative din România.
În realizarea proiectului, Patronatul Medicinei Integrative are susţinerea:
- „Newham College for Futher Education” - Marea Britanie, 
- „Reid Kerr Colege” – Marea Britanie, 
- Fundaţia „Bethania” – Cluj şi 
- Institutul Postliceal „Phoenix”, Cluj. 
Organizatorii spun că rezultatul final al proiectului vizează dezvoltarea economiei sociale prin cele trei centre formate pentru persoanele cu dizabilităţi (Braşov, Bucureşti, Constanţa) în cele trei regiuni de dezvoltare, prin ghidul de bune practici cu privire la metodele de incluziune socială pentru persoanele defavorizate, prin parteneriatul cu mediul economic, prin consilierea a 800 de persoane cu handicap şi formarea a 420 dintre acestea în vederea facilitării accesului lor pe piaţa muncii.



READ MORE - Masa rotunda la Constanta

S.M.U.R.D. - 20 de anisori

sâmbătă, 25 septembrie 2010

 S.M.U.R.D. - 20 de anisori

Serviciul Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare (SMURD) a sărbătorit vineri 20 de ani de existenţă. Este unul dintre puţinele sisteme care funcţionează ca la carte în România. De-a lungul timpului, SMURD-ul a salvat mii şi mii de vieţi.

SMURD este un sistem care de 20 de ani funcţionează ireproşabil. Reţeta succesului acestui sistem constă în echipele de profesionişti şi aparatura de ultimă generaţie. Acum, la împlinirea a 20 de ani de existenţă, SMURD-ul a sărbătorit pe străzile oraşului, în care a luat naştere: Târgu-Mureş.

În 20 de ani, cu fiecare intervenţie, SMURD-ul a demonstrat că se poate şi în România. A demonstrat că se poate ajunge la timp cu Ambulanţa, că oamenii pot primi îngrijiri medicale profesioniste şi că autospecialele pot fi dotate ca în Occident. Şi SMURD-ul are planuri mari.
"În următorii ani cred că o să asistăm la o evoluţie continuă şi o dezvoltare rapidă, inclusiv pe cale aeriană, dar şi pe cale terestră", a declarat fondatorul SMURD, Raed Arafat.

 Scurt istoric al SMURD

1990
  • Septembrie – Clinica de Anestezie Terapie intensiva a inceput experimentarea unui sistem de urgenta, dupa modelul altor state europene. Serviciul, denumit initial SMUR (Serviciul Mobil de Urgenta si Reanimare) avea in dotare o masina pentru interventiile rapide, fara posibilitatea de transport al pacientului.
1991
  • SMUR primeste prima ambulanta de reanimare, ca donatie din Germania.
  • Octombrie – SMUR intra a inceput o perioada experimentala de 6 luni. Echipajul a intrat sub coordonarea operativa a Grupului de Pompieri Militari Mures, care urma, in aceasta faza, asigura conducatorii auto pentru ambulanta de reanimare si spatii de cazare si instruire pentru personalul medical. Coordonarea medicala era asigurata in continuare de Clinica de Anestezie Terapie Intensiva.
1992
  • SMUR initiaza colaborari de lunga durata cu organizatii din Marea Britanie si Norvegia.
  • Crucea Rosie Norvegiana din localitatea Sauda a inceput sprijinul prin dotarea SMUR-ului cu ambulante si echipament medical de urgenta.
  • Serviciul de Urgenta al Spitalului Regal din Edinburgh si Brigada de Pompieri Strathclyde din Glasgow au inceput un program intens de sprijin pentru dezvoltarea asistentei medicale de urgenta si pentru dotarea si pregatirea pompierilor in noi domenii de interventie (descarcerarea, interventia la accidentele chimice).
  • A fost creat primul laborator de instruire pentru urgenta donat de Fundatia pentru o Societate Deschisa din Statele Unite.
  • 5 noiembrie – Ministrul Sanatatii a declarat proiectul Centru Pilot National, prin ordinul 1094.
1993
  • Mai – a fost creata camera de reanimare din cadrul Spitalului Clinic Judetean Mures, cu sprijinul Serviciului de Urgenta al Spitalului Regal din Edinburgh. Astfel, mortalitatea in cadrul Serviciului de Primiri Urgenta al Spitalului Judetean Mures a fost redusa cu aproximativ 50%
  • Brigada de Pompieri Strathclyde din Scotia a donat prima autospeciala de descarcerare Grupului de Pompieri Mures.
  • Serviciul Mobil de Urgenta si Reanimare (SMUR) a devenit Serviciul Mobil de Urgenta, Reanimare si Descarcerare (SMURD).
  • sistemul de gestionare a urgentelor initiat la Targu Mures a fost adoptat in Oradea si Sibiu
1994
  • 13 iulie – s-a dat in folosinta primul departament de urgenta unic, amplasat in curtea Spitalului Clinic Judetean Mures dupa modelul celor din Marea Britanie si Statele Unite, cu sprijinul Serviciului de Urgenta din Edinburgh si al BBC, Londra.
  • S-a creat prima unitate de interventie la accidentele chimice din Romania.
1996
  • Octombrie – presedintele Romaniei a promulgat Legea 121 a Corpului Pompierilor Militari, care specifica, la art. 9 si art. 18 lit. K, faptul ca Pompierii Militari au ca atributii si acordarea asistentei medicale de urgenta si descarcerarea. In urma noii legi, Serviciul Mobil de Urgenta, Reanimare si Descarcerare a primit numele de Statia de Interventie pentru Asistenta Medicala de Urgenta si Descarcerare sau SIAMUD. Unele judete au folosit aceasta denumire o scurta perioada, insa in final s-a revenit la denumirea initiala confirmata si prin lege.
1997
  • S-a creat echipa de interventie rapida. Aceasta include 25 de persoane dotate cu pagere care permit chemarea lor la orice ora in cazul unor accidente grave. Pregatirea in acest domeniu se continua cu sprijinul Ambasadei Frantei care finanteaza anual un curs in domeniul medicinei de catastrofa.
  • S-a infiintat noul dispecerat comun intre SMURD si Serviciul de Ambulanta al Judetului Mures.
1998
  • Iunie – Pompierii au fost dotati cu o barca de interventie pentru apele intrateritoriale.
  • Decembrie – a fost achizitionata cea mai moderna ambulanta de reanimare din Romania, cu banii adunati in urma unei colecte publice initiate in luna iunie 1998.
1999
  • s-a introdus in dotarea permanenta a SMURD un elicopter tip Allouette III.
2000
  • au fost infiintate doua echipaje de prim-ajutor in cadrul Pompierilor civili dotate cu defibrilatoare semiautomate, in comuna Ibanesti si in statiunea Sovata.
2001
  • s-a deschis primul dispecerat integrat 112 care deserveste Pompierii, Politia, Ambulanta si SMURD.

 

Later Edit:

La Multi Ani Scoanxa mea dlaga :X Te Jubesc :D






READ MORE - S.M.U.R.D. - 20 de anisori

O.U.G. Nr. 84 din 20 septembrie 2010

ORDONANTA URGENTA   Nr. 84 din 20 septembrie 2010
pentru modificarea si completarea Legii nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap

ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 654 din 22 septembrie 2010


Având în vedere Strategia naţională pentru protecţia, integrarea şi incluziunea socială a persoanelor cu handicap în perioada 2006-2013 „Şanse egale pentru persoanele cu handicap - către o societate fără discriminări", aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.175/2005, luând în considerare faptul că, la data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 68/2010 privind unele măsuri de reorganizare a Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi a activităţii instituţiilor aflate în subordinea, în coordonarea sau sub autoritatea sa, a fost abrogată Ordonanţa Guvernului nr. 14/2003 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 239/2003, cu modificările şi completările ulterioare, care reglementa atât componenţa comisiilor de evaluare a persoanelor adulte cu handicap judeţene sau ale sectoarelor municipiului Bucureşti, cât şi componenţa comisiei superioare de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, având în vedere faptul că reglementările menţionate vizează interesul public şi constituie o situaţie extraordinară deoarece, în lipsa acestora, există riscul afectării majore a procesului de evaluare şi de stabilire a drepturilor persoanelor cu handicap, sunt necesare modificarea şi completarea în regim de urgenţă a actualului cadru legislativ reglementat de Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
In temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.
Art. I. - Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 3 ianuarie 2008, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 2, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 2. - (1) Persoanele cu handicap sunt acele persoane cărora mediul social, neadaptat deficienţelor lor fizice, senzoriale, psihice, mentale şi/sau asociate, le împiedică total sau le limitează accesul cu şanse egale la viaţa societăţii, necesitând măsuri de protecţie în sprijinul integrării şi incluziunii sociale."
2. La articolul 37, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
„(2) Pe perioada concediului de odihnă al asistentului personal, angajatorul are obligaţia de a asigura persoanei cu handicap grav un înlocuitor al asistentului personal.
(3) In situaţia în care angajatorul nu poate asigura un înlocuitor al asistentului personal, persoanei cu handicap grav i se acordă indemnizaţia prevăzută la art. 43 alin. (1) sau găzduirea într-un centru de tip respira."
3. La articolul 42, după alineatul (6) se introduce un nou alineat, alineatul (7), cu următorul cuprins:
„(7) In situaţia în care angajatorul nu poate asigura angajarea asistentului personal, se acordă indemnizaţia prevăzută la alin. (4), indiferent de opţiunea exprimată potrivit prevederilor alin. (1) şi (4)."
4. La articolul 44, partea introductivă şi litera a) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
„Art. 44. -Autorităţile administraţiei publice locale prevăzute la art. 43 alin. (2) au obligaţia:
a) de a angaja şi salariza asistentul personal al persoanei cu handicap grav, în condiţiile prezentei legi;".
5. Articolul 59 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 59. - Persoanele cu handicap au următoarele obligaţii:
a) să se prezinte din oficiu pentru evaluare/reevaluare la structurile competente în domeniu;
b) să se prezinte din oficiu pentru reevaluare la comisiile de evaluare pentru încadrarea în grad şi tip de handicap, cu cel puţin 30 de zile înainte de expirarea termenului de valabilitate al certificatului de încadrare în grad şi tip de handicap;
c) să se prezinte pentru reevaluare, la solicitarea structurilor competente în domeniu, indiferent de termenul de valabilitate al certificatului de încadrare în grad şi tip de handicap;
d) să depună diligentele necesare pentru a beneficia de drepturile prevăzute de lege;
e) să urmeze activităţile şi serviciile prevăzute în planul de recuperare pentru copilul cu handicap, respectiv în planul individual de servicii al adultului cu handicap;
f) să depună diligente pentru încadrarea în muncă, în condiţiile legii, în raport cu pregătirea, posibilităţile fizice şi psihice, pe baza recomandărilor comisiei cu competenţă în domeniu;
g) să colaboreze cu asistenţii sociali şi echipele de specialişti, în scopul recuperării, reabilitării, orientării profesionale şi integrării sociale;
h) să aducă la cunoştinţa direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în termen de 48 de ore de la luarea la cunoştinţă, orice modificare cu privire la gradul de handicap, domiciliu sau reşedinţă, starea materială şi alte situaţii de natură să modifice acordarea drepturilor prevăzute de lege."
6. Articolul 85 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 85. - (1) Persoanele cu handicap beneficiază de drepturile prevăzute la art. 6 pe baza încadrării în grad de handicap, în raport cu gradul de handicap.
(2) Incadrarea în grad şi tip de handicap a copiilor cu handicap se face de comisia pentru protecţia copilului.
(3) Incadrarea în grad şi tip de handicap a adulţilor cu handicap se face de comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, denumită în continuare comisie de evaluare.
(4) Comisia de evaluare este organ de specialitate al consiliului judeţean, după caz, al consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti, cu activitate decizională în materia încadrării persoanelor adulte în grad şi tip de handicap şi are următoarea componenţă:
a) preşedinte - un medic de specialitate expertiză medicală a capacităţii de muncă, medicină internă, medicină de familie sau un medic de medicină generală, absolvent de cursuri de management în domeniul sociomedical;
b) un medic de specialitate expertiză medicală a capacităţii de muncă, medicină de familie sau un medic de medicină generală, propus de direcţia de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti;
c) un reprezentant desemnat de organizaţiile neguvernamentale care desfăşoară activităţi în beneficiul persoanelor cu handicap;
d) un psiholog;
e) un asistent social.
(5) Componenţa nominală a comisiei de evaluare se aprobă prin hotărâre de consiliul judeţean, după caz, local al sectorului municipiului Bucureşti, cu avizul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.
(6) Preşedintele comisiei de evaluare, fără a fi funcţionar public, face parte din structura de personal a direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv a sectorului municipiului Bucureşti.
(7) Membrii comisiilor de evaluare, cu excepţia preşedintelui, au dreptul la o indemnizaţie lunară echivalentă cu 1% din indemnizaţia preşedintelui consiliului judeţean, respectiv a primarilor sectoarelor municipiului Bucureşti. Plata indemnizaţiei se suportă din bugetele consiliilor judeţene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti.
(8) Preşedintele şi membrii comisiei de evaluare nu fac parte din Serviciul de evaluare complexă.
(9) Activitatea de secretariat a comisiilor de evaluare este asigurată de 3 persoane care fac parte din structura de personal a direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului din subordinea consiliilor judeţene, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti.
(10) Criteriile medicopsihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad şi tip de handicap sunt aprobate prin ordin comun al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale şi al ministrului sănătăţii."
7. La articolul 87, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 87. - (1) Comisia de evaluare are următoarele atribuţii principale:
a) stabileşte încadrarea în grad şi tip de handicap şi, după caz, orientarea profesională a adultului cu handicap;
b) stabileşte măsurile de protecţie a adultului cu handicap, în condiţiile legii;
c) reevaluează periodic sau la sesizarea direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti încadrarea în grad şi tip de handicap, orientarea profesionala, precum şi celelalte măsuri de protecţie a adulţilor cu handicap;
d) revocă sau înlocuieşte măsura de protecţie stabilită, în condiţiile legii, dacă împrejurările care au determinat stabilirea acesteia s-au modificat;
e) soluţionează cererile privind eliberarea atestatului de asistent personal profesionist;
f) informează adultul cu handicap sau reprezentantul legal al acestuia cu privire la măsurile de protecţie stabilite şi obligaţiile ce le revin;
g) promovează drepturile persoanelor cu handicap în toate activităţile pe care le întreprinde."
8. La articolul 87, după alineatul (3) se introduc trei noi alineate, alineatele (4)-(6), cu următorul cuprins:
„(4) Incadrarea sau respingerea încadrării în grad şi tip de handicap se atestă prin certificat emis de către comisiile de evaluare. Eliberarea certificatului este scutită de taxa de timbru.
(5) Certificatele emise potrivit prevederilor alin. (4) pot fi contestate de titularii acestora, în termen de 30 de zile calendaristice de la comunicare, la Comisia superioară de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, denumită în continuare Comisia superioară.
(6) Activitatea comisiilor de evaluare este coordonată metodologic de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale."
9. Articolul 90 se abrogă.
10. După articolul 90 se introduc cinci noi articole, articolele 901-905 ,cu următorul cuprins:
„Art. 901. - (1) In structura Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale funcţionează Comisia superioară, cu activitate decizională în soluţionarea contestaţiilor la certificatele de încadrare în grad şi tip de handicap, emise de comisiile de evaluare judeţene sau ale sectoarelor municipiului Bucureşti. (2) Comisia superioară are următoarea componenţă: a) preşedinte, medic de medicină generală sau medic de specialitate expertiză medicală a capacităţii de muncă, absolvent de cursuri de management în domeniul sociomedical;
b) un membru, medic de specialitate expertiză medicală a capacităţii de muncă sau un medic de medicină generală;
c) un membru cu pregătire în asistenţă socială;
d) un membru cu pregătire în psihologie;
e) un membru cu pregătire în domeniul juridic.
(3) Componenţa nominală a Comisiei superioare se aprobă prin ordin al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale.
(4) La şedinţele Comisiei superioare participă, cu statut de observator, un reprezentant al Consiliului Naţional al Dizabilităţii din România.
(5) In funcţie de numărul contestaţiilor, numărul membrilor Comisiei superioare poate fi suplimentat, prin ordin al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale.
(6) Activitatea de secretariat a Comisiei superioare este asigurată de 3 persoane din structura de personal a Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.
Art. 902. - (1) Principalele atribuţii ale Comisiei superioare sunt:
a) soluţionează contestaţiile, formulate în condiţiile prevăzute la art. 87 alin. (5), la certificatele de încadrare în grad şi tip de handicap, eliberate de comisiile de evaluare;
b) stabileşte prin decizie reevaluarea persoanelor adulte cu handicap, ca urmare a recomandărilor cuprinse în documentele întocmite în urma unor acţiuni de control dispuse prin ordin al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale sau în situaţia în care se sesizează din oficiu în cazul eliberării unor certificate de încadrare în grad de handicap fără respectarea prevederilor legale;
c) desemnează specialişti din domeniul medicinei, din domeniul psihologiei şi din domeniul asistenţei sociale, în vederea reevaluării, conform procedurii aprobate prin ordin comun al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale şi al ministrului sănătăţii.
(2) In exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1), Comisia superioară emite decizii după cum urmează:
a) de încadrare în grad de handicap în sensul menţinerii sau modificării gradului şi tipului de handicap atestat prin certificatul emis de către comisiile de evaluare;
b) de anulare a încadrării în grad şi tip de handicap pentru persoanele adulte cu handicap supuse reevaluării.
(3) Modelul deciziilor prevăzute la alin. (2) se aprobă prin regulamentul de organizare şi funcţionare al Comisiei superioare.
(4) Deciziile emise de Comisia superioară pot fi atacate potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, cererile adresate instanţei fiind scutite de taxa judiciară de timbru.
(5) Pe baza deciziei de reevaluare reglementate la alin. (1) lit. b), emisă în 5 zile de la raportare, conducătorul direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului competente din punct de vedere teritorial suspenda, prin act administrativ, dreptul la asistenţă socială sub formă de prestaţii sociale, până la încheierea procesului de reevaluare.
Art. 903. - (1) Comisia superioară are obligaţia de a îndeplini atribuţiile prevăzute la art. 902 alin. (1) şi (2) în termen de 45 de zile lucrătoare de la data înregistrării contestaţiei sau de la data emiterii deciziei privind reevaluarea persoanelor adulte cu handicap.
(2) Procedura reevaluării persoanelor cu handicap, ca urmare a recomandărilor cuprinse în documentele întocmite în urma unor acţiuni de control dispuse prin ordin al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale sau în situaţia în care se sesizează din oficiu în cazul eliberării unor certificate de încadrare în grad de handicap fără respectarea prevederilor legale, se stabileşte prin ordin al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale.
(3) Procedura prevăzută la alin. (2) se efectuează de o comisie de experţi din domeniul medicinei, din domeniul psihologiei şi din domeniul asistenţei sociale în interiorul termenului prevăzut la alin. (1), ia solicitarea Comisiei superioare, desemnaţi prin tragere la sorţi din Lista naţională de specialişti.
(4) Lista naţională de specialişti prevăzută la alin. (3) se aprobă prin ordin comun al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale şi al ministrului sănătăţii pe baza propunerii Colegiului Medicilor din România, a Colegiului Psihologilor şi a Colegiului Asistenţilor Sociali.
(5) Specialiştilor prevăzuţi la alin. (4) li se asigură, din bugetul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, cheltuieli de transport, diurnă şi cazare conform legii şi indemnizaţie zilnică în cuantum de 150 lei, pentru întreaga perioadă în care se realizează reevaluarea.
(6) Modalitatea de plată a cheltuielilor în procesul de reevaluare se stabileşte prin ordin al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale.
Art. 904. - (1) Comisia superioară desemnează, prin tragere la sorţi, din Lista naţională de specialişti din domeniul medicinei, din domeniul psihologiei, din domeniul asistenţei sociale câte un specialist sau un grup de specialişti, în funcţie de numărul cazurilor, care va reevalua persoana/persoanele şi va întocmi un raport de reevaluare.
(2) Specialiştii prevăzuţi la alin. (1) au acces la toate documentele medicale şi sociale aferente cazului.
(3) Reevaluarea se va desfăşura la sediul spitalului municipal/judeţean din unitatea administrativ-teritorială în care are domiciliul persoana cu handicap, pe baza unui protocol încheiat între Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale cu consiliul judeţean/local al sectoarelor municipiului Bucureşti.
(4) Specialiştii prevăzuţi la alin. (1) întocmesc, în termen de 5 zile, un raport de reevaluare a persoanei, pe care îl înaintează Comisiei superioare.
(5) Fiecare parte interesată are dreptul să primească o copie a raportului de reevaluare şi a documentelor care au stat la baza acestuia.
Art. 905. - (1) Dacă în urma reevaluării se menţine încadrarea în grad de handicap, Comisia superioară dispune, prin decizie, încetarea suspendării dreptului la asistenţă socială sub formă de prestaţii sociale. In această situaţie, persoana cu handicap va primi drepturile aferente perioadei suspendării.
(2) Dacă în urma reevaluării nu se menţine încadrarea în grad de handicap, Comisia superioară dispune, prin decizie, anularea certificatului de încadrare în grad şi tip de handicap.
(3) Dacă în urma reevaluării se schimba încadrarea în grad de handicap, Comisia superioară dispune, prin decizie, încadrarea în gradul de handicap corespunzător.
(4) Punerea în executare a deciziilor prevăzute la alin. (1)-(3) se face de către direcţia generală asistenţă socială şi protecţia copilului care a stabilit iniţial gradul şi tipul de handicap şi dreptul la prestaţiile sociale."
11. Articolul 100 se modifică şi va avea următorul cuprins:
Art. 100. - (1) Următoarele fapte constituie contravenţii şi se sancţionează după cum urmează:
a) nerespectarea dispoziţiilor art. 15 alin. (1), cu amendă de la 6.000 lei la 12.000 lei;
b) nerespectarea dispoziţiilor art. 18-20, art. 21 alin. (3) si (4), art. 22, art. 23 alin. (1) si(2), art. 24, 30 si 31, art. 33 alin. (1), art. 34 alin. (3), art. 51 alin. (4), art. 55 alin. (1), art. 61-64, art. 65 alin. (1), (2) si (5), art. 66-68, art. 69 alin. (1), art. 70, 71 si art. 82, cu amendă de la 6.000 lei la 12.000 lei;
c) nerespectarea dispoziţiilor art. 78, cu amendă de la 15.000 lei la 20.000 lei;
d) nerespectarea standardelor specifice de calitate, cu amendă de la 6.000 lei la 12.000 lei şi/sau suspendarea ori retragerea avizului de funcţionare;
e) nerespectarea condiţiilor de autorizare în timpul funcţionării ca unitate protejată autorizată, cu amendă de la 20.000 lei la 25.000 lei şi retragerea autorizaţiei de funcţionare;
f) parcarea altor mijloace de transport pe locurile de parcare adaptate, rezervate şi semnalizate prin semn internaţional pentru persoane cu handicap, cu amendă de la 200 lei la 1.000 lei şi ridicarea mijlocului de transport de pe locul de parcare respectiv;
g) eliberarea de certificate de încadrare în grad de handicap cu încălcarea criteriilor prevăzute la art. 85 alin. (10), cu amendă de la 2.500 lei la 5.000 lei.
(2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor contravenţionale prevăzute la alin. (1) lit. a), b, d), e) şi g) se fac de către personalul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, împuternicit în acest sens prin ordin al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale.
(3) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor contravenţionale prevăzute la alin. (1) lit. c) se fac de către personalul Inspecţiei Muncii.
(4) Constatarea contravenţiei şi aplicarea amenzii contravenţionale prevăzute la alin. (1) lit. f) se fac de către agenţii de circulaţie sau de către personalul de control cu atribuţii în acest sens.
(5) Sumele obţinute din aplicarea amenzilor se fac venit la bugetul de stat.
(6) Prevederile prezentei legi referitoare la contravenţii se completează cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare."
Art. II. - Comisia superioară va soluţiona contestaţiile rămase nesoluţionate până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, în termen de 3 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. III. - Comisia superioară are dreptul de a reevalua dosarele rezultate în urma misiunilor de control efectuate în temeiul ordinului ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale, până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
Art. IV. - (1) In termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se va aproba procedura de suspendare a dreptului de asistenţă socială sub formă de prestaţii sociale, prin ordin al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale.
(2) Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei superioare se aprobă prin ordin al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale, în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
(3) Ordinul comun al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale şi al ministrului sănătăţii prevăzut la art. 902 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aprobă în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

PRIM-MINISTRU
EMIL BOC
Contrasemnează:
Ministrul muncii, familiei şi protecţiei sociale,
Ioan Nelu Botiş
Ministrul administraţiei şi internelor,
Vasile Blaga
Ministrul sănătăţii,
Cseke Attila
Ministrul finanţelor publice,
Gheorghe Ialomiţianu



READ MORE - O.U.G. Nr. 84 din 20 septembrie 2010

Sidewinder - noul concept de fotoliu rulant

Sidewinder - noul concept de fotoliu rulant

Aducand un omagiu veteranilor de razboi americani, firma de design Iordania Meadows Design a conceput "Sidewinder" un nou model de fotoliu rulant functional care ofera totodata un sentiment de demnitate utilizatorului. "Sidewinder" utilizeaza stilul si metodele de fabricare a motocicletelor si este denumit "Harley Davidson-ul" fotoliilor rulante.
Conceput pentru a mentine sau de a reflecta personalitatea utilizatorului, acest scaunul cu rotile elegant poate fi personalizat printr-o serie de insertii si finisaje.





Sursa: http://www.thedesignblog.org
READ MORE - Sidewinder - noul concept de fotoliu rulant

Istoria fotoliului rulant

joi, 23 septembrie 2010

Istoria fotoliului rulant

Unii cred ca vechii egipteni au fot cei care au folosit pentru prima data scaunele cu roti. Acestea au fost, totusi, scaune rulante foarte usor folosibile pentru a impinge oamenii din jur - nimic la fel de sofisticat ca si fotoliile rulante de azi.


Altii cred ca poporul grec a fost cel care a inventat scaunul cu rotile, dar ei erau inclinati spre folosirea "paturilor cu rotile", cel putin asa arata o gravura de pe un vas vechi datand din anul 535. Aceste "paturi cu rotile" erau folosite mai degraba de copii decat de adulti.
Cam tot in aceasi perioada chinezii au inventat un scaun cu rotile dar acesta era tras, nu impins precum actualele fotolii rulante. Scaunele rulante au fost construite, mai degraba, pentru ca persoanele importante din aceea perioada sa isi impuna importanta si nu pentru a ajuta persoanele cu dizabilitati. Aceste scaune erau trase de persoane neinsemnate. Cu trecerea timpului au inceput sa se simta vinovati si au dezvoltat o "roaba" cu care erau impinsi oamenii bolnavi la fantana tineretii pentru vindecare (roaba era functionala, dar se pare ca fantana nu-si merita denumirea).
Prima gravura din China, care infatiseaza un barbat sezand intr-un scaun cu trei roti dateaza din secolul al saselea. 
Romanii nu au dat drepturi egale persoanelor cu dizabilitati, ei fiind chiar foarte cruzi cu persoanele care prezentau vreo dizabilitate. Ei au inventat scaunul cu rotile nu pentru a fi in folosul persoanelor cu dizabilitati ci pentru ai duce pe acestia pe domeniile unde erau fortati sa lucreze.
Sa zicem ca nici romanii, precum nici grecii nu erau chiar asa de cruzi deoarece medicii romani si greci chiar prescriau transport pentru persoanele cu dizabilitati (posibil catre groapa cu lei) !!
O perioada lunga de timp nu s`a mai consemnat nimic despre scaunele cu roti, pana pe timpul lui Filip al doilea al Spaniei. El a primit un scaun cu rotile care ii permitea sa se plimbe prin gradina castelului. 




Prin 1655 britanicul Stephen Farfler a construit un scaun cu trei roti pentru propria lui folosinta. Dupa aceasta perioada scaunele cu roti au inceput sa se dezvolte usor ajungand la fotoliile rulante de azi.


Este bine de stiut ca un scaun cu roti a fost sursa de inspiratie pentru aparitia tricicletei


Fotoliile rulante prin istorie





later update: Thanx Alex












READ MORE - Istoria fotoliului rulant

 
 
 

•Persoane interesate•

toateBlogurile.ro