Persoanele cu handicap, folosite pentru avantaje fiscale

duminică, 26 septembrie 2010

Persoanele cu handicap, folosite pentru avantaje fiscale

Deşi România se află pe ultimul loc la integrarea pe piaţa muncii a persoanelor cu handicap, multe dintre firmele constituite în acest scop folosesc şmecherii pentru a evita plata taxelor.

Mare parte dintre proprietarii de unităţi protejate profită de pe urma persoanelor cu dizabilităţi pe care le angajează doar "pe hârtie". Mai exact, se bucură de scutiri de taxe şi de alte facilităţi pe care aceste angajări le presupun, deşi printre cei care lucrează în societăţile lor nu se află şi persoane cu handicap.
Aşa susţin reprezentanţi ai organizaţiilor nonguvernamentale care luptă pentru drepturile românilor cu dizabilităţi şi care pun această situaţie pe seama lacunelor legislative şi a dezinteresului autorităţilor cu atribuţii de control.
În România există, în acest moment, 410 astfel de unităţi protejate, ai căror patroni au depus, la înfiinţare, câte o listă cu numărul şi structura personalului. Iar, potrivit legii, cel puţin 30% din numărul total de angajaţi ai fiecăreia dintre aceste firme ar trebui să fie persoane cu dizabilităţi.

Angajaţi perfect sănătoşi, dar cu handicap în acte

"Legea nu menţionează însă un număr minim de angajaţi, ci doar un procent. Aşadar, o entitate economică cu trei angajaţi poate fi autorizată ca unitate protejată, dacă unul dintre lucrători e persoană cu handicap", spune Angela Achiţei, preşedintele Fundaţiei "Alături de Voi" din Iaşi, care are trei unităţi protejate în ţară.
De asemenea, legea nu specifică dacă se lucrează de acasă sau la sediul firmei. Prevede, în schimb, scutiri de la plata impozitului pe profit dacă 75% din acesta se reinvesteşte în producţie şi/sau echipamente, iar angajatorii au parte şi de o serie de facilităţi acordate de agenţiile judeţene de ocupare a forţei de muncă: recuperarea a 30% din salariul angajatului cu handicap timp de 18 luni cu condiţia menţinerii acestuia în muncă încă trei ani după acordarea subvenţiei.
Deşi fundaţia nu a verificat oficial unităţile protejate, membrii ei au vorbit cu reprezentanţii a peste 80% dintre firmele existente, pentru a le include pe un portal special dedicat persoanelor cu dizabilităţi.
"Am fost şocaţi că la telefoanele multor unităţi autorizate răspundeau angajaţi care habar nu aveau că au un astfel de statut. Iar, în unele cazuri, unităţile erau de fapt cabinete medicale", conchide Angela Achiţei.

NEPĂSARE

Singura formă de control: un raport anual
Concret, potrivit legii, orice unitate protejată primeşte autorizare permanentă din partea Direcţiei Generale pentru Protecţia Persoanelor cu Handicap în baza unui simplu raport de activitate, în care este precizat numărul angajaţilor cu dizabilităţi.
Autorităţile mai fac verificări suplimentare doar dacă firmele respective nu depun raportul anual sau dacă nu solicită cineva un ast fel de control.
Verificări pot face însă şi inspectorii sociali, dar numărul acestora este prea mic în comparaţie cu sarcinile ce le revin. La Iaşi, spre exemplu, există un singur inspector social în tot judeţul. "Poate că explicaţia rezidă în faptul că nu se fac verificări periodice, poate că unii dintre reprezentanţii acestor firme au şi uitat că s-au autorizat", precizează, ironic, reprezentanta Fundaţiei "Alături de Voi", Angela Achiţei.
Tolerarea falselor unităţi protejate are efect, în primul rând, asupra societăţilor comerciale care încheie contracte cu ele, crede, la rândul său, Cristi Ispas, director executiv al Fundaţiei Motivation, care are patru întreprinderi sociale unde sunt angajate persoane cu dizabilităţi.
Astfel, explică acesta, companiile care achiziţionează produse ori servicii de la falsele unităţi protejate, crezând că banii ajung la persoanele cu dizabilităţi, sunt păcălite. La fel şi statul, care a dat o lege pentru protecţia celor defavorizaţi şi de care profită, de fapt, nişte "băieţi deştepţi". "E, pe scurt, o irosire de fonduri", spune directorul Motivation, precizând că lipsa unor mecanisme eficiente de control face ca banii care li se cuvin celor cu dizabilităţi să se piardă.
"Dacă doar se profită de aceşti oameni nu putem vorbi despre integrarea lor profesională. (...) Noi nu facem doar economie socială, ci şi protecţie socială. Iar persoanele cu handicap au de suferit, indirect, pentru că le sunt limitate şansele pe piaţa muncii şi sunt descurajate, prin astfel de abuzuri, să rămână fără ocupaţie", încheie Angela Achiţei.

"Dacă doar se profită de aceşti oameni, nu putem vorbi despre integrarea lor profesională.“
ANGELA ACHIŢEI, Fundaţia "Alături de Voi" 



0 comentarii:

:)) ;)) ;;) :D ;) :p :(( :) :( :X =(( :-o :-/ :-* :| 8-} :)] ~x( :-t b-( :-L x( =))

Trimiteți un comentariu

 
 
 

•Ardeal•

•Persoane interesate•