Cardurile de sănătate - Valabilitate

sâmbătă, 12 martie 2022

 Cardurile de sănătate sunt încă valabile


      Peste 14 milioane de români care ar fi rămas fără carduri de sănătate valabile până în 2021 le vor putea folosi încă șapte ani, după cum s-a stabilit, printr-o hotărâre a Guvernului, în vara lui 2020. Valabilitatea acestora nu a fost prelungită în contextul stării de alertă și, prin urmare, nu este influențată de expirarea acesteia la 8 martie.

    Cardul naţional de sănătate primit de asigurat conţine doar datele de identificare ale asiguratului 
    Pe card şi în memoria electronică a cardului sunt imprimate următoarele informaţii:
  • Numele şi prenumele asiguratului
  • Codul unic de identificare în sistemul de asigurări sociale de sănătate
  • Numărul de identificare al cardului naţional de asigurări sociale de sănătate (CID)
  • Data naşterii
  • Termenul de valabilitate al cardului (care inițial era de 5 ani)
     Cardurile de sănătate au fost introduse în anul 2013, pentru a face mai transparentă și mai eficientă utilizarea fondurilor din sistemul de asigurări sociale de sănătate. Acestea se emit de către CNAS, individual, pentru fiecare asigurat cu vârsta de peste 18 ani. Inițial, valabilitatea cardurilor de sănătate era de cinci ani de la data emiterii, ulterior aceasta fiind prelungită la șapte ani.
     Așadar, această nouă prelungire cu încă șapte ani este a doua prelungire a valabilității acestor carduri, de la momentul de la care au început să fie emise.

     HG nr. 483/2020 a extins valabilitatea acestora cu încă șapte ani, astfel că cei care au primit carduri de sănătate până la data de 31 decembrie 2014 le vor putea folosi timp de 14 ani de la emitere.

     Conform datelor comunicate de MS, în anul 2020 ar fi expirat aproximativ 4,2 milioane de carduri, iar în anul 2021 urmau să expire alte aproximativ 10 milioane de carduri.


Sursa:




READ MORE - Cardurile de sănătate - Valabilitate

Indemnizația de handicap compensatorie

luni, 3 ianuarie 2022


În ianuarie 2022, persoanele cu dizabilități vor primi o indemnizație compensatorie. 


       Conform OUG 126/2021, publicată în Monitorul Oficial, în ianuarie 2022, persoanele cu dizabilități (care au primit indemnizație și în decembrie 2021) vor primi o indemnizație compensatorie - vorbim atât de persoanele adulte, cât și de copiii cu dizabilități, dar în cuantum diferit, astfel: 

  • adulții cu dizabilități vor primi 350 de lei pentru handicap grav, 265 de lei pentru handicap accentuat și 60 de lei pentru handicap mediu, iar
  • părintele, tutorele sau persoana care se ocupă de creșterea și îngrijirea copilului cu handicap în baza unei măsuri de protecție socială va primi 300 de lei pentru handicap grav, 175 de lei pentru handicap accentuat și 60 de lei pentru handicap mediu.

       Beneficiarii nu trebuie să facă nimic în mod special pentru a primi această a XIII-a indemnizație, ea fiind acordată din oficiu.

       Fiind vorba despre un drept special de care beneficiază persoanele cu dizabilități, această a treisprezecea indemnizație compensatorie nu poate fi recuperată de stat sau executată silit și nici nu se ia în calcul la stabilirea drepturilor privind venitul minim garantat, a celor privind alocația pentru susținerea familiei și nici a celor privind măsurile de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie.



READ MORE - Indemnizația de handicap compensatorie

Crește valoarea punctului de pensie

luni, 27 decembrie 2021

Creșterea valorii punctului de pensie

     Valoarea punctului de pensie va crește, începând cu 1 ianuarie 2022, de la 1.442 de lei, cât este în acest moment, la 1.586 de lei, potrivit unui OUG publicat în Monitorul Oficial. Totodată, pensia minimă va crește, de la începutul anului viitor, de la 800 de lei, cât este în prezent, la 1.000 de lei. 



  • Punctul de pensie: de la 1442 lei ----> la 1586 lei
  • Pensia minimă: de la 800 lei ----> la 1000 lei

     În esență, potrivit OUG nr. 125/2021, publicat în Monitorul Oficial nr. 1.189/2021, de la 1 ianuarie 2022 se vor introduce o serie de măsuri de protecție socială în domeniul pensiilor publice. Astfel, s-a stabilit majorarea punctului de pensie și a indemnizației sociale pentru pensionari, adică a pensiei minime garantate, așa cum mai este ea cunoscută.

     Din 2023, punctul de pensie se va majora „cu rata medie anuală a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat, indicatori definitivi, cunoscuți în anul curent pentru anul calendaristic anterior, comunicați de Institutul Național de Statistică”, prevede ordonanța. Atât majorarea punctului de pensie, cât și data de aplicare se vor stabili anual prin legile bugetului de stat.
READ MORE - Crește valoarea punctului de pensie

Pensionarea - Persoane cu dizabilități

sâmbătă, 11 septembrie 2021

 Persoanele cu dizabilități se pot pensiona mai repede, indiferent de 

momentul apariției handicapului


     Toți angajații cu handicap (grav, accentuat sau mediu) beneficiază de o pensionare mai rapidă, fără să se țină seama de momentul la care au căpătat dizabilitatea, potrivit OUG nr.94/ 2021 publicat în Monitorul Oficial nr. 830/ 31.08.2021, care se aplică deja.              


În esență, legislația a fost astfel modificată pentru a fi pusă în acord cu o decizie a Curții Constituționale a României (CCR), prin care s-a eliminat, în 2018, condiționarea pensionării mai rapide de existența handicapului înainte de asigurarea în sistemul pensiilor de stat.

Decizia CCR amintită viza tocmai eliminarea discriminărilor ce existau la acel moment cu privire la pensionarea persoanelor cu handicap, iar acum, prin acest OUG, a avut loc modificarea legislației privind pensiile în concordanță cu decizia CCR.

Concret, OUG-ul prevede că beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare și a stagiilor de cotizare toate persoanele care au realizat un stagiu de cotizare în condiții de handicap, și nu doar cei care au căpătat handicapul înainte de asigurarea la pensii.

Prin urmare, toți angajații aflați în această situație beneficiază, în funcție de gradul de handicap, de reducerea vârstei de pensionare cu:

  • 15 ani, în situația asiguraților cu handicap grav, dacă au realizat, în condițiile handicapului, cel puțin o treime din stagiul complet de cotizare;
  • 10 ani, în situația asiguraților cu handicap accentuat, dacă au realizat, în condițiile handicapului, cel puțin două treimi din stagiul complet de cotizare;
  • 10 ani, în situația asiguraților cu handicap mediu, dacă au realizat, în condițiile handicapului, stagiul complet de cotizare.

     În momentul de față, vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbați și de 63 de ani pentru femei, iar stagiul complet de cotizare este, indiferent de sex, de 35 de ani. Mai exact, stagiul de cotizare este reprezentat de perioadele în care o persoană a lucrat legal, adică a acumulat vechime în muncă.


Surse:

Ordonanța de Urgență

Decizia CCR

https://www.avocatnet.ro/





READ MORE - Pensionarea - Persoane cu dizabilități

Despre zilele noastre

miercuri, 14 aprilie 2021

 Despre zilele noastre

sau cu alte cuvinte despre Efectul Dunning Kruger


     În antichitate, Aristotel, observând lumea şi meditând asupra ei, era convins că „Ignorantul afirmă, savantul se îndoieşte, iar înţeleptul reflectează”.
     Și acum trăim vremuri în care una dintre marile probleme ale omenirii este aceea că ignoranţii sunt foarte siguri de ei şi de cunoştinţele lor, în vreme ce oamenii cu adevărat inteligenţi sunt plini de dubii.
      Accesul la internet, în loc să ajute la creșterea gradului de informare cum ar fi fost de așteptat (cel puțin după mine), a dus la propagarea a tot felul de știri false și promovarea unor persoane de cel mai scăzut nivel. Toți se pricep la medicină, vaccinuri, epidemii, scenarii, și modul în care acționează virusul SARS-CoV-2. Nu contează cât de fals/ greșit/ ridicol este mesajul, atâta timp cât se mulează pe convingerile și presupunerile lor absurde, este postat și repostat cu mândrie.
      Dacă privim mai atent acești sharuitori de mesaje fake news, ei sunt oameni cu studii relativ puține. Cel puțin în bula mea (facebook) am putut observa ca mulți (nu toți) dintre cei care dădeau share masiv la știri false sunt persoane care n-au prea agreeat școala, nu le-a plăcut învățatul, n-au studii de niciun fel dar sunt atotcunoscători. Nu mă înțelegeți greșit, nu am nimic personal cu cei care n-au avut posibilitatea (intelectuală, materială, de orice fel) să termine un liceu, o facultate dar care își cunosc limitele, au bun simț, sunt empatici și altruiști. Vorbim aici de acele persoane fără studii, fără cunoștințe dar care se pricep la tot și toate!
      Să nu uităm că acești oameni consideră că cei care se vaccinează sunt cobai, iar vaccinurile fac parte dintr-o strategie mondială prin care existența locuitorilor planetei va fi știrbită ... că toate companiile farmaceutice sunt doar pentru profit - că e despre bani și exterminare... sau că ne implantează cu cipuri 5G. Mie personal, mi s-a spus în față "vai, dar nu cumva să te vaccinezi ...nu vrem să te pierdem". 

Vi se pare cunoscut? 



      Efectul Dunning Kruger este o eroare de apreciere în care persoane care nu au competență într-un domeniu anume apreciază eronat competența lor ca fiind mult mai mare decât este în realitate. Acest comportament se datorează incapacităţii persoanelor respective de a-şi recunoaşte nivelul lor, tocmai din cauza lipsei lor de cunoştinţe în domeniu.
     Experții în politici de sănătate caută explicații pentru atitudinea antivaccinistă și recent s-a stabilit o legătură cu un binecunoscut efect din psihologie. Un studiu efectuat la Universitatea din Pensylvania despre autism și vaccinare a arătat că persoanele care știu cele mai puține fapte despre autism, consideră că știu mai mult despre această patologie decât cercetătorii și medicii. În acest caz este vorba de manifestarea fenomenului psihologic cunoscut sub numele de efectul Dunning-Kruger.
    În anii ’90, David Dunning și Justin Kruger de la Departmentul de Psihologie al Universității Cornell (USA) au realizat o serie de experimente pentru a-și dovedi ipotezele despre un tip de comportament observat în studii anterioare, și anume despre aprecierea greșită a propriei competențe. După Dunning și Kruger, la persoanele incompetente se observă:
– supraestimarea propriul nivel de competentă;
– nerecunoașterea înaltei competențe a celor competenți în realitate;
– neconstientizarea propriei lor incompetențe;
– nerecunoașterea propriei incompetențe anterioare nici după ce vor dobândi un nivel înalt de cunoaștere în domeniul repectiv.



     Într-o serie de studii, Dunning și Kruger au notat aprecierile subiecţilor despre ei înşişi în ceea ce priveşte abilităţile de raţionament logic, cunoştinţele gramaticale şi umorul. După ce li s-au arătat rezultatele testelor proprii, subiecţilor li s-a cerut să estimeze poziţia lor în lot: 
  • cei competenţi şi-au estimat poziţia corect 
  • cei incompetenţi şi-au supraestimat poziţia. 
     Ei au observat că subiecţii clasaţi în ultimul sfert la testele privind umorul, gramatica şi logica şi-au supraestimat cu mult posibilităţile. Deşi testele îi situau la nivelul de 12 % (în al patrulea sfert) ei s-au estimat la nivelul de 62 % (în sfertul al doilea).

În Pittsburgh/ SUA:
     În 1995, un individ s-a dat cu suc de lămâie pe față, fiind convins că acesta îl face invizibil și a jefuit 2 bănci. Individul a citit undeva că dacă scrii cu suc de lămâie acesta nu este vizibil pentru ochiul liber așa că a presupus că și dacă te dai pe față cu această «cerneală» miraculoasă poți păcăli camerele de luat vederi. Când a fost prins a fost mut de uimire, a strigat continuu "m-am dat cu sucul" ... până a realizat că era perfect vizibil pentru camerele de supraveghere și că "sucul" nu te face invizibil.

În România:
     Un clujean a căutat să afle cât de creduli sunt oamenii care se întâlnesc cu o informație pe Facebook, în contextul începerii vaccinării anticovid. Așa că el a inventat o poveste, despre o presupusă cumnată din Spania care s-a vaccinat anticovid și care a început să resimtă efecte ciudate, ca mai apoi femeia să dispară complet, fără urmă.


      Ce a urmat a fost o adevărată nebunie. Mesajul a fost sharuit masiv și comentat de atotștiutori pe mărură:



      După aproximativ 12 ore în care textul a fost ca atare public pe profilul său de Facebook, bărbatul a revenit cu explicarea experimentului și a subliniat că totul a fost doar ficțiune. Găsiți aici întreaga postare: AICI

Cireașa de pe tortul ignoranței:

     Imaginați-vă că o persoană a citit câteva minute (hai o oră) pe wikipedia despre încălzirea globală și acum stă pe Facebook și se ia la trântă cu oamenii de știință care au studiat toată viața lor acest fenomen, al încălzirii globale - Nu-i așa că asta vedeți zi de zi pe rețelele de socializare? 

     Efectul Dunning-Kruger, este una dintre numeroasele erori sistematice cognitive observate la ființele umane, care le determină comportamentul și deciziile. 
     Prin a cunoaşte efectul Dunning-Kruger şi riscurile pe care le implică, putem fi mai atenţi şi faţă de noi înşine. O minte ignorantă, sublinia Dunning, nu este un vas gol şi curat, ci umplut cu o serie de experienţe înşelătoare şi inutile, teorii, fapte, perspective, strategii, intuiţii, certitudini false, care, din nefericire, la mulţi oameni, sunt echivalente cu adevărata metacogniţie (cunoaşterea despre propria cunoaştere). În astfel de condiţii, creierul devine “o adevărată maşină de dezinformare” care, cuplată cu incapacitatea de autoevaluare, ar putea limita, pe termen lung, posibilitatea de a evolua a oricui.

Efectul se poate preveni prin:
  •  a continua să înveți chiar dacă crezi că ai ajuns să știi foarte multe într-un domeniu;
  •  a solicita tot timpul feedback de la cei din jur despre ceea ce faci sau despre ideile pe care le ai;
  •  a te întreba mereu cât de mult știi despre un domeniu.

 Am ales să închei acest mic articol cu ceea ce spunea Confucius:
 
„Adevărata cunoaștere este a-ți ști dimensiunea ignoranței”.



Surse: 






READ MORE - Despre zilele noastre

Rapel - Vaccin Pfizer

joi, 8 aprilie 2021

 Rapel

     După 21 de zile de la primirea primei doze de vaccin Pfizer am primit și rapelul. Din nou totul a decurs fără probleme. Personalul medical de la centrul de vaccinare (Corund) foarte amabil, prestație ireproșabilă. Mulțumim! 

     Procedura aceeași: completat formularele (2 la număr), dat buletinul, luat temperatură/ tensiune/ puls, primit vaccin, așteptat 15 minute (pentru eventuale reacții alergice), primit adeverința de vaccinare și gata.
     S-a vaccinat și mama împreună cu mine. Ne-am vaccinat pentru siguranța noastră și a celor dragi nouă. Ne-am vaccinat în speranța că dacă totuși facem Covid să nu facem vreo formă complicată a bolii, să nu ajungem în spital, sau mai grav la ATI. Ne-am vaccinat pentru că avem încredere în știință, credem în munca titanică depusă pentru obținerea acestui vaccin.

     Revenind la rapel: Nu mi-a fost rău deloc după vaccin, n-am avut efecte adverse. Nu am avut febră, dureri de cap, nu am avut frisoane sau altele. N-a trebuit să iau nici măcar un banal paracetamol. Nici eu, nici mama. Abia dacă am simțit acul, la administrare. O ușoară jenă la braț a apărut doua zi după injecție, la fel ca și în cazul primei doze și atât.
     După ultimele studii apărute se pare că persoanele vaccinate cu ambele doze nu transmit aproape deloc virusul mai departe, ceea ce este minunat. Fiind vaccinată sunt protejată de virus în primul rând eu, dar îi protejez și pe cei din jurul meu. Conștiința mea e împăcată: n-o să ajungă nimeni pe patul de spital din cauza mea (sau mai rău, la deces).
    
      ~Kiki~
Amu’ treburile serioase: Din păcate nici acum nu m-a luat o agitație moleculară intrinsecă inedită, o extorsiune al unui degajament ca să se activeze Netflixul gratuit, sau măcar HBO-ul, dar NIMIC.  
     Dezamăgire totală pe acest plan pentru că n-am idee când se activează cipul primit (cine are o dată certă să mă lumineze și pe mine în acest sens ). Banii de la ocultă tot n-au venit, ceea ce e nasol pentru mine pentru că deja aveam planuri mari cu banii respectivi. 
     Pisica  tot nu mă recunoște dar a început să-mi vorbească inteligibil (wtf?) și nu-mi spune chestii pretty! Ridurile nu mi s-au întins nici măcar acum – deloc, iar de urâtă …ați ghicit – tot urâtă am rămas (de ați vedea noua mea poză de buletin mi-ați da dreptate :)))) )

Câteva informații generale despre vaccin:
     Vaccinurile anti COVID-19 pot preveni infecția prin declanșarea răspunsului imun al organismului odată ce acesta întâlnește virusul, astfel încât să îl recunoască și să lupte împotriva lui.
     Vaccinul Pfizer este un vaccin ARNm. Sunt mai bine de 10 ani, aproape 15 ani de când se studiază această tehnologie (ARNm) terapeutică, nu neapărat preventivă. Ea a fost folosită și studiată în multe alte afecțiuni, inclusiv non infecțioase. Ceea ce folosim noi acum - vaccinul pfizer și vaccinul moderna-  este rodul a aproape 15 ani de muncă asiduuă. Aceste două vaccinuri - Pfizer și Moderna - au fost testate în trialuri la care au participat zeci de mii de oameni pentru a demonstra atât siguranța, cât și eficacitatea lor.
     Când unei persoane i se administrează vaccinul, unele dintre celulele sale vor citi instrucțiunile ARNm și vor produce temporar proteine spike. Sistemul imunitar al persoanei va recunoaște apoi aceste proteine ca fiind intruși și va produce anticorpi, activând celulele T (globulele albe din sânge) pentru a le ataca și distruge. Dacă, ulterior, persoana intra în contact cu virusul SARS-CoV-2, sistemul său imunitar îl va recunoaște și va fi gata să apere organismul împotriva acestuia.
     Vaccinarea este cea mai sigură și mai rapidă cale de a ne proteja. Niciun virus nu a fost eliminat vreodată prin inducerea imunității naturale. Numai imunizarea populatiei indusă de vaccinare poate elimina virusurile, așa cum s-a demonstrat până acum prin eliminarea virusului variolei și a poliovirusului.

Efecte adverse: După cum ați putut citi mai sus, noi nu am avut niciun fel efecte secundare, dar acestea pot apărea la unele persoane. Conform rezultatelor studiilor clinice, cele mai frecvente efecte secundare asociate cu vaccinul Pfizer au fost ușoare sau moderate: durere și inflamație la locul injectării, oboseală, cefalee, dureri musculare și articulare, frisoane și febră.

Important: Vaccinul ARNm NU interacționează și NU modifică ADNul celulelor din organism. ARNm din vaccin ajunge în citoplasma (mediul din interiorul celulei) și nu intră în nucleul celulei unde se găsește ADN-ul.

Postare prima doză: https://sci-girl.blogspot.com




READ MORE - Rapel - Vaccin Pfizer

Proiect - Modificarea L448/2006

sâmbătă, 3 aprilie 2021

 Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap

Persoanele care suferă de dizabilități ireversibile primesc certificat de handicap pe o perioadă nedeterminată!

     Comisiile de evaluare vor fi obligate să acorde certificat de handicap pe o perioadă nedeterminată de timp tuturor persoanelor care suferă de dizabilităţi ireversibile, conform unui propuneri legislative depuse de către deputatul USR PLUS Radu Panait. 


     Sunt situații absurde, în care persoane cu handicap, cu membre amputate, sunt obligate să se prezinte cu o anumită periodicitate la comisie, chiar dacă este evident caracterul ireversibil al afecțiunii lor și chiar dacă au fost emise actele normative care atestă acest lucru, arată inițiatorul propunerii legislative.
     „Sunt cetăţeni care anual, sau la doi ani, merg la comisiile de evaluare unde trebuie să demonstreze că au în continuare un handicap ireversibil. Este o situaţie absurdă pe care vreau să o corectez. Ştiu că există un ordin comun al Ministrului Muncii şi Justiţiei Sociale şi al Ministrului Sănătăţii din 2019 care reglementează caracterul permanent al certificatului de handicap pentru aceşti oameni. Cu toate acestea, mi-au fost semnalate cazuri când reglementările legale nu se respectă. Când membrii comisiei de evaluare s-au purtat fără empatie şi fără respect faţă de aceşti oameni necăjiţi. Iniţiativa vine să corecteze aceste situaţii”, declară deputatul Radu Panait.

     Proiectul prevede modificarea alineatului 1 al articolului 87 din Legea 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, în vederea clarificării obligaţiilor comisiei de evaluare, informează un comunicat USR PLUS.
„Pentru persoanele cu handicap a căror afecţiune a generat deficienţe funcţionare şi/sau structural-anatomice într-un stadiu ireversibil şi care nu pot urma programe de recuperare, comisia de evaluare este obligată să acorde un termen permanent de valabilitate a certificatului fără a fi necesară prezentare acestora la reevaluările periodice”, prevede articolul propus.

     Radu Panait arată, în expunerea de motive, că adoptarea și punerea în aplicare a legii va avea ca rezultat simplificarea procedurilor de obținere a certificatului de handicap de către persoanele cu membre amputate, având ca efect confortul lor fizic și psihic, odată ce va fi eliminată obligația de a se prezenta periodic la comisia de evaluare.



Propunerea: http://www.cdep.ro/

READ MORE - Proiect - Modificarea L448/2006

M-am vaccinat

vineri, 12 martie 2021




     După cum știți persoanele încadrate într-un grad de handicap, persoanele imobilizate, imunodeprimate, însoțitorii acestora și persoanele care locuiesc la același domiciliu cu acestea persoane fără adăpost au fost introduse în etapa a doua de vaccinare. Așa că în februarie am reușit să mă programez prin platforma https://vaccinare-covid.gov.ro/

    M-am vaccinat ieri 11 Martie 2021. Vaccin Pfizer. M-am vaccinat pentru siguranța mea și a celor dragi mie. Aș fi preferat să mă vaccinez în orașul meu – mi-ar fi fost mai simplu dar am prins loc în alt județ, alt centru de vaccinare … din fericire doar la 20 km de orașul natal. 


     Totul s-a desfășurat fără probleme. Personalul medical de la centrul de vaccinare foarte amabil, prestație ireproșabilă … gata să-ți explice, dacă ai vreo nedumerire, sau să te ajute la orice, dacă e nevoie (la mine a fost nevoie de puțin ajutor …cu câteva scări, nimic deosebit).
 
Pe scurt procesul: 
    Completat formularele (2 la număr), dat buletinul, luat temperatură/ tensiune/ puls, primit vaccin … așteptat 15 minute (pentru eventuale reacții alergice), primit adeverința de vaccinare și gata. 

     Nu am simțit aproape nimic (doar minuscula pișcătură a acului). În rest totul a decurs perfect. O ușoară durere în brațul în care am primit vaccinul a apărut spre seara, dar nimic insuportabil. Mă simt foarte bine, niciun efect secundar/advers nu am întâmpinat. Nici eu, nici mama mea, care s-a vaccinat deodată cu mine.
     
Bun și acum trecem la treburi serioase: 
     Am tot așteptat să mă ia o agitație moleculară intrinsecă inedită, o extorsiune a unui degajament ca să se activeze Netflixul gratuit, sau măcar HBO-ul, dar NIMIC. Poate totuși la rapel se rezolvă și această problemă! Nici banii de la oculta mondială nu i-am primit (tot așa, sper la rapel să se rezolve – nu de alta, dar, deja îmi făcusem planuri pe ce îi cheltui). 
     Pisica mea nu mă mai recunoaște, nu mi s-au întins nici ridurile, iar de urâtă, tot urâtă am rămas. Wi-fi-ul funcționează fără interferențe, fără bruiaje, 5G la fel… dar de când m-am vaccinat nu mai am nevoie de GPS , vocile imi spun pe unde s-o iau.



     Din 15 Martie începe și programarea persoanelor din etapa a III-a. În această etapă se pot vaccina oamenii din populația generală, iar prioritate au până acum operatorii economici, cei din HoReCa, din industriile extractivă și prelucrătoare, artiștii, cei ce lucrează în finanțe, persoanele private de libertate, bibliotecarii, cei ce lucrează în domeniul cultural și cei din magazinele alimentare și din domeniul de vânzări. Cei sub 18 ani se vor vaccina în funcție de recomandările de imunizare a serului utilizat.
    Există 9 localități (Cluj, Timișoara, Brașov, Sânpetru, Zalău, Baia Mare, Petroșani, Alba Iulia, Giurgiu) unde programarea a și început deja, din cauza ratei de infectare. 






READ MORE - M-am vaccinat

Angajarea persoanelor cu dizabilități

vineri, 5 martie 2021

 Încadrarea în muncă a persoanelor cu dizabilități

Informații generale

Condiții - Dificultăți - Beneficii

    Aproape orice loc de muncă poate fi ocupat de o persoană cu dizabilități, dacă mediul este potrivit adică este accesibil și adaptat nevoilor sale! 

     Art. 72 alin.1 L448/2006: Orice persoană cu handicap care doreşte să se integreze sau să se reintegreze în muncă are acces gratuit la evaluare şi orientare profesională, indiferent de vârsta, tipul şi gradul de handicap.
     În România, la finele lunii iunie 2020, erau 853.465 persoane cu dizabilități, conform datelor Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități (ANPD). Dintre acestea, 836.074 persoane se aflau în îngrijirea familiilor și/sau trăiau independent (neinstituționalizate) și 17.391 persoane în instituțiile publice rezidențiale de asistență socială pentru persoanele adulte cu dizabilități (instituționalizate). 
Datele oficiale le găsiți aici: http://anpd.gov.ro
    
 În perioada 2016-2020, au existat strategii privind ocuparea persoanelor cu dizabilități, însă cu rezultate modeste. Să sperăm că în viitor procentul persoanelor cu dizabilități angajate va crește*.
* Comisia Europeană a prezentat miercuri 3 Martie - noua Strategie privind drepturile persoanelor cu handicap 2021-2030 - Aici 

     În societatea românească există o prejudecată conform căreia dizabilitatea este în special o problemă a persoanelor vârstnice, dar, 72,25% dintre persoanele cu dizabilităţi din România aparţin grupei de vârstă sub 65 de ani: 
• 58,25 % au vârsta cuprinsă între 19 şi 65 de ani  
• 14,15% au vârsta sub 19 ani. 

     După cum se poate observa din statisticile de mai sus marea majoritate a persoanelor cu dizabilităţi aparţine grupelor de vârstă care ar putea munci. Dar, din păcate, cea mai mare parte a persoanelor cu dizabilități de 20-64 de ani sunt inactive economic, ceea ce face ca acestea să fie grupul cel mai dificil de integrat pe piața muncii.

     Legea nr.448/2006 actualizată prevede toate măsurile de protecție și promovare a drepturilor persoanelor cu handicap. Articolul 6 din Legea 448/2006, menționează că persoanele cu dizabilități se bucură de dreptul la muncă, având astfel dreptul la salariu, precum și la indemnizație (prestații sociale).

     Indiferent de gradul sau tipul de handicap, este important de precizat ca te poți angaja, poți fi încadrat în câmpul muncii, conform pregătirii profesionale şi capacităţii de muncă!

Angajarea persoanei cu handicap în muncă se realizează în următoarele forme:
  • pe piaţa liberă a muncii;
  • la domiciliu;
  • în forme protejate (loc de muncă protejat; unitate protejată autorizată). Unităţile protejate sunt acelea înfiinţate de orice persoană fizică sau juridică, de drept public său privat, care angajează persoane cu dizabilităţi.
Drepturi:
     Persoanele cu dizabilităţi aflate în căutarea unui loc de muncă sau încadrate în muncă beneficiază de următoarele drepturi:
• adaptare rezonabilă la locul de muncă;
• perioada de probă la angajare, plătită, de cel puţin 45 de zile lucrătoare;
• cursuri de formare profesională;
• scutirea de plata impozitului pe salariu (art.60 Codul Fiscal);
• un preaviz plătit, de minimum 30 de zile lucrătoare, acordat la desfacerea contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului pentru motive neimputabile acestuia;
• consiliere în perioada prealabilă angajării şi pe parcursul angajării, precum şi în perioada de probă, din partea unui consilier specializat în medierea muncii;
• posibilitatea de a lucra mai puţin de 8 ore pe zi, în condiţiile legii, în cazul în care beneficiază de recomandarea comisiei de evaluare în acest sens.


Cine NU poate să lucreze? 
     Persoanele cu dizabilități care au şi calitatea de pensionar de invaliditate gradul I sau II NU au dreptul de muncă, deoarece au capacitatea de muncă pierdută. Aceste persoane se pot totuși angaja cu condiţia ca să-și schimbe încadrarea din gradul I sau II în gradul III. 

     În contextul încadrării în muncă, persoana cu handicap trebuie să fie încadrată în gradul III de invaliditate pentru a putea lucra.

     În procesul reintegrării în muncă a persoanelor cu dizabilități, apare o destul de mare problemă, și anume: Deși există voința persoanei cu dizabilități de a se angaja, există și premisa unui loc de muncă, aceste persoane (cu invaliditate gradul I sau II) care vor să-și schimbe gradul în III, se simt descurajate să încerce (re)integrarea în muncă din mai multe motive:
 
• procesul greoi și birocratic de (re)obținere a pensiei de invaliditate, 
• rezultatul incert în cazul reluării procesului,
• nesiguranța locului de muncă, 
• costurile asociate angajării
• lipsa acută a accesibilizărilor și adaptărilor specifice.

     O debirocratizare a procesului de (re)obținere a pensiei de invaliditate, a reîncadrării în gradele I și II ar încuraja mult mai multe persoane cu dizabilități de a-și căuta un loc de muncă, de a se reintegra în câmpul muncii și totodată în societate. 

Pierderea gradului de handicap?
     Nu există nicio prevedere legală în sensul că o persoană cu handicap grav, cu însoţitor îşi pierde gradul de handicap şi însoţitorul dacă se angajează. Încadrarea într-un grad de handicap nu are nicio legătură cu capacitatea de muncă. Comisiile de evaluare a adulţilor cu handicap nu evaluează capacitatea de muncă, ci pot doar să orienteze profesional adultul cu handicap.

     A nu se confunda gradul de handicap cu gradul de invaliditate! Indiferent de gradul de handicap o persoană poate fi încadrată în muncă DAR, doar o persoană încadrată în gradul III de invaliditate poate munci. 

Drepturi financiare:
Persoanele cu dizabilități care au dreptul să lucreze, pe lângă salariu (indiferent de valoarea acestuia) au dreptul să primească:
• indemnizaţia lunară (350 lei pentru adultul cu handicap grav, 265 lei pentru adultul cu handicap accentuat);
• bugetul personal complementar (150 lei pentru adultul cu handicap grav, 110 lei pentru adultul cu handicap accentuat şi 60 lei pentru adultul cu handicap mediu).
( Legii 448/2006, art.57, alin. (4).)
• indemnizația de însoțitor (persoanele cu handicap grav).
• Pensie: dacă persoana încadrată în gradul III de invaliditate prestează o activitate profesională, corespunzătoare a cel mult jumătate din timpul normal de muncă (4 ore), poate cumula pensia de invaliditate cu salariul. Dacă însă prestează o activitate profesională peste limita de jumătate de normă, trebuie să își suspende, printr-o cerere adresată Casei de pensii, dreptul cuvenit prin pensia de invaliditate.

Concediul de odihnă
    Codul Muncii menţionează că beneficiază de un concediu de odihnă suplimentar de cel puţin 3 zile lucrătoare: salariaţii care lucrează în condiţii grele, periculoase sau vătămătoare; persoanele cu handicap; tinerii în vârstă de până la 18 ani.

Scutirea de impozit
Potrivit prevederilor Codului Fiscal ART. 60, persoanele cu handicap grav şi accentuat beneficiază de scutire de la plata impozitului pe salariu, cu condiţia depunerii către angajator a unei cereri însoţită de copia certificatului de încadrare în grad de handicap.

Art 60 Codul Fiscal (actualizat Febr.2021) 

Scutiri
Sunt scutiți de la plata impozitului pe venit următorii contribuabili:

1. persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat, pentru veniturile realizate din:
a) activități independente, realizate în mod individual și/sau într-o formă de asociere;
      a1) venituri din drepturi de proprietate intelectuală;
b) salarii și asimilate salariilor, prevăzute la art. 76 alin. (1) - (3);
c) pensii;
d) activități agriocle, silvicultură și piscicultură, altele decât cele prevăzute la art. 105, realizate în mod individual și/sau într-o formă de asociere fără personalitate juridică;
e) transmiterea dreptului de proprietate şi a dezmembrămintelor acestuia cu titlul de moştenire, prevăzute la art. 111, indiferent de momentul dezbaterii succesiunii;

Rata de angajare a persoanelor cu dizabilități rămâne scăzută, deși, în România, firmele care creează locuri de muncă pentru această categorie beneficiază de o subvenție financiară de la statde reduceri de taxe și de decontarea cheltuielilor necesare pregătirii acestor angajați. Din păcate, puțini patroni sunt dispuși să investească în adaptarea condițiilor de lucru la nevoile acestora sau, după caz, la calificarea acestora.
     Lipsa de informare în rândul companiilor cu privire la angajarea persoanelor cu dizabilități, dar și insuficiența demersurilor comunitare de integrare prin muncă a acestor persoane, conduc la perpetuarea prejudecăților și a situațiilor în care persoanele cu dizabilități sunt discriminate.

Accesibilitatea este cel mai important element pentru o incluziune socială eficientă a persoanelor cu dizabilități. Lipsa accesibilizării constituie discriminare, iar asigurarea condițiilor de accesibilitate este necesară nu doar pentru persoanele cu dizabilități, dar și pentru persoanele cu mobilitate redusă sau persoanele cu o limitare temporară. Astfel, numărul de persoane afectate de lipsa condițiilor de accesibilitate este mult mai mare față de numărul persoanelor cu dizabilități. 
     Pentru a asigura egalitatea în fața legii, angajatorii trebuie să fie conștienți de faptul că odată cu crearea condițiilor de accesibilitate sau acomodare rezonabilă vor elimina discriminarea.

     Persoanele cu handicap aflate în căutarea unui loc de muncă sau încadrate în muncă beneficiază de adaptare rezonabilă la locul de muncă (art. 83 alin. 1 lit. b din legea 446/2006).

     Acomodarea rezonabilă reprezintă orice modificare sau ajustare a unei poziții, a unei practici de angajare, a mediului de lucru sau a modalității în care o poziție este exercitată, care face posibilă acceptarea unei persoane calificate cu dizabilitate pentru a exercita poziția respectivă în condiții de egalitate sau oportunități egale cu persoanele fără dizabilități.
Acomodarea rezonabilă este necesară
• pentru a asigura oportunități egale în procesul de aplicare la un post vacant; 
• ca să permită unui individ ce are o dizabilitate să îndeplinească funcțiile esențiale ale unui loc de muncă; 
• ca să permită unui angajat cu dizabilitate să beneficieze de prestații și garanții în condiții de egalitate cu alți angajați.
Cele mai frecvente tipuri de acomodare rezonabilă sunt
• acordarea unui birou la parter; 
• adaptarea toaletei; 
• modificarea modulului în care/sau când sunt îndeplinite obligațiile de serviciu; 
• eliminarea și/sau înlocuirea unei responsabilități marginale prevăzute în fișa postului; 
• modificarea programelor de lucru sau a metodelor de supraveghere; 
• furnizarea de tehnologii asistive și a echipamentelor de comunicații sau mobilier special concepute; 
• eliminarea barierelor arhitecturale, inclusiv reconfigurarea spațiilor de lucru; 
• parcare accesibilă; 
În lipsa acestor măsuri care vin să răspundă nevoilor lor, persoanele cu dizabilități ar putea fi dezavantajate într-o asemenea măsură, încât șansele lor de angajare și realizare a sarcinilor ulterioare ar fi mult mai mici.   

     Potrivit Legii nr. 448 din 2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, autorităţile şi instituţiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel puţin 50 de angajaţi, au obligaţia de a angaja persoane cu handicap într-un procent de cel puţin 4% din numărul total de angajaţi.
Legea nr. 193/ 2020 a modificat L.448/2006 (modifică și completează art. 78) astfel: Angajatorii care au cel puțin 50 de angajați, care nu respectă obligația de a angaja persoane cu handicap într-un procent de cel puțin 4% din numărul total de angajați pot opta pentru una dintre următoarele obligații:
a) să plătească lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, înmulțit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap;
b) să plătească lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând echivalentul a minimum 50% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată înmulțit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap, iar cu suma reprezentând diferența până la nivelul sumei prevăzute la lit. a) să achiziționeze, pe bază de parteneriat, produse sau servicii realizate prin activitatea proprie a persoanelor cu handicap angajate în unități protejate autorizate.

 Statul
     Statul român NU este un bun angajator al persoanelor cu dizabilități, în ciuda obligațiilor legale existente. Deși există o prevedere legală expresă cu privire la autoritățile și instituțiile publice, multe dintre acestea nu angajează persoane cu dizabilități nici măcar în minimul stabilit de sistemul de cotă, preferând să plătească penalități pentru aceasta. După ultimele analize efectuate în cauză,  nu există niciun minister care să fi angajat un număr de persoane cu dizabilități suficient pentru a respecta integral cota de 4%.
Cel mai bun exemplu - în sens negativ - sunt Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului care au ca scop explicit sprijinirea incluziunii persoanelor cu dizabilități, dar preferă, în proporții variabile, să plătească penalități în schimbul neangajării persoanelor cu dizabilități.

Firmele     
     Din păcate, în România, există foarte mulți angajatori care nu sunt dispuși să recruteze persoane cu dizabilități din cauza stereotipurilor.
     Conform legii, unei firme cu 50 de angajați îi revine obligaţia de a angaja cel puƫin două persoane cu handicap.
În cazul în care NU angajează persoane cu handicap, firmele au două opţiuni (opțiunile arătate și mai sus):
• să plătească lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată înmulţit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap- (pentru o firmă cu 50 de angajaţi acest lucru înseamnă în anul 2021 o obligaţie lunară de plată de 4.600 lei)
• să plătească lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând echivalentul a minimum 50% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată înmulţit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap, iar cu suma reprezentând diferenţa până la nivelul sumei prevăzute la lit. a) să achiziţioneze, pe bază de parteneriat, produse sau servicii realizate prin activitatea proprie a persoanelor cu handicap angajate în unităţi protejate autorizate (în cazul firmei cu 50 de angajaţi, aceasta ar însemna practic posibilitatea de a achiziţiona produse şi servicii de la unităţi protejate într- sumă maximă de 2.300 lei pe lună).

Avantaje pentru angajatori

     Măsurile de stimulare la angajarea anumitor tipuri de persoane sunt reglementate prin Legea nr. 76/2002 actualizată privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă și alte legi speciale.

1. Subvenția pentru organizarea de programe de ucenicie: încheierea contractului de ucenicie, în condițiile Legii uceniciei nr. 279/2005, îi poate aduce angajatorului, la cerere, pe întreaga perioadă de derulare a contractului de ucenicie*, o sumă în cuantum de 2.250 lei/lună, acordată din bugetul asigurărilor de șomaj în limita fondurilor alocate cu această destinație.
*Ucenicia reprezintă formarea profesională realizată la locul de muncă în bază unui contract de ucenicie.

2. Subvenția pentru încadrarea persoanelor cu handicap: firmele care în raport cu numărul de angajaţi şi-au îndeplinit obligaţia, potrivit legii, de a încadra în muncă persoane cu handicap, precum şi angajatorii care nu au această obligaţie legală, dacă încadrează în muncă pe durată nedeterminată persoane cu handicap, primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană cu handicap, o sumă în cuantum de 2.250 lei, cu obligaţia menţinerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puţin 18 luni (art 80 alin(2) - L76/2002) 
     Această sumă de bani (subvenție) se acordă începând cu data încheierii convenției și va fi dedusă din contribuția pe care angajatorul este obligat să o vireze în contul bugetului asigurărilor pentru somaj. În cazul în care suma cuvenită este mai mare, diferența va fi achitată de către AJOFM prin virament în contul angajatorului. Convenția cu AJOFM se încheie după ce au fost încadrate în muncă persoanele. Suma lunară se acordă angajatorilor proporțional cu timpul efectiv lucrat de către persoanele astfel încadrate. Pentru perioada în care raporturile de muncă sunt suspendate, subvenția nu se acordă.

Cheltuieli suplimentare deductibile:
 Sunt deductibile de la calculul profitului impozabil următoarele cheltuieli:
• cheltuielile efectuate pentru adaptarea locului de muncă;
• cheltuielile efectuate pentru achiziţionarea utilajelor şi echipamentelor utilizate în procesul de producţie de către persoană cu handicap; 
• cheltuielile efectuate pentru transportul persoanelor cu handicap de la domiciliu la locul de muncă;
• cheltuielile efectuate pentru transportul materiilor prime şi al produselor finite la şi de la domiciliul persoanei cu handicap, angajată pentru muncă la domiciliu. (L. 448/2006. art. 83, al. a. şi b.)
• cheltuielile specifice de pregătire, formare şi orientare profesională şi de încadrare în muncă a persoanelor cu handicap sunt deductibile din bugetul asigurărilor de somaj pe care îl plăteşte unitatea către bugetul de stat. (L. 448/2006. art. 83, al. c.)

     Dacă nu sunteţi obligat prin lege să angajaţi persoane cu dizabilități, și totuși alegeți să angajați astfel de persoane, veţi primi timp de un an de zile salariul minim pe economie 2300 lei - în 2021, lunar, pentru fiecare persoană cu handicap angajată, cu condiţia să o păstraţi angajată cel putin 2 ani.

      Deși există aceste facilități pentru angajatori, de exemplu în 2019, la aceste subvenții au apelat doar 171 angajatori.( Sursa: Raport ANOFM furnizat la cererea ANDPCA).

Beneficii pentru societate? 
DA. Și societatea câştigă prin angajarea persoanelor cu dizabilități. Prin aportul fizic, intelectual dar și financiar al acestor persoane integrate profesional (prin angajarea cât mai multor persoane cu dizabilități crește contribuția lor şi a angajatorilor lor la bugetul de stat). 
Angajarea persoanelor cu dizabilități duce la crearea unei forțe de muncă diverse, cu o contribuție suplimentară la PIB și cu reducerea costurilor cu ajutorul de șomaj și cu unele beneficii de protecție socială.
Societatea câștigă şi prin deschiderea către diversitate, cetăţenii care lucrează alături de angajaţi cu dizabilităţi, vor pierde din prejudecăţi şi vor deveni mai toleranţi în general. 



Pentru informații suplimentare vă puteți adresa următoarelor instituții:

Surse pentru articol:











READ MORE - Angajarea persoanelor cu dizabilități

Strategia privind drepturile persoanelor cu dizabilități

joi, 4 martie 2021

STRATEGIA PE 2021-2030 PRIVIND DREPTURILE
PERSOANELOR CU HANDICAP


     Comisia Europeană a prezentat miercuri 03.03.2021 Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap (2021-2030), pentru a asigura participarea lor deplină în societate, în condiții de egalitate cu celelalte persoane din UE și din afara acesteia, în conformitate cu Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și cu Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, care prevăd că egalitatea și nediscriminarea sunt pietrele de temelie ale politicilor UE.

     Persoanele cu handicap au dreptul de a lua parte la toate domeniile vieții, la fel ca toți ceilalți cetățeni. Deși în deceniile din urmă s-au înregistrat progrese legate de accesul la asistență medicală, la educație, la ocuparea forței de muncă, la activitățile recreative și la participarea la viața politică, persistă multe obstacole. Este timpul să intensificăm acțiunile la nivel european.

     Noua strategie se bazează pe cea precedentă și contribuie la implementarea Pilonului european al drepturilor sociale, care servește drept busolă politicilor sociale și în materie de ocupare a forței de muncă din Europa și cu privire la care Comisia va adopta un plan de acțiune în această săptămână. Strategia sprijină punerea în aplicare de către UE și a statelor sale membre a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap la nivel UE și național.

Consolidarea participării egale și a nediscriminării

Strategia pe zece ani prezintă inițiativele-cheie grupate în jurul a trei teme principale:
  • Drepturile existente în UE: Persoanele cu handicap au aceleași drepturi ca oricare alt cetățean al UE de a se muta în altă țară sau de a participa la viața politică. Pornind de la experiența acumulată în urma proiectului-pilot aflat actualmente în desfășurare în opt țări, până la sfârșitul anului 2023, Comisia Europeană va propune un card european pentru dizabilitate valabil în toate țările UE, care va facilita recunoașterea reciprocă a statutului de persoană cu handicap între statele membre, ajutându-i pe cetățenii cu handicap să beneficieze de dreptul lor la libera circulație. De asemenea, Comisia va colabora îndeaproape cu statele membre pentru a asigura participarea persoanelor cu handicap la procesul electoral în 2023.
  • O viață independentă și autonomie: Persoanele cu handicap au dreptul de a duce o viață independentă și de a alege unde și cu cine doresc să locuiască. Pentru a veni în sprijinul unei vieți independente și al includerii în comunitate, Comisia va elabora orientări și va lansa o inițiativă de îmbunătățire a serviciilor sociale pentru persoanele cu handicap.
  • Nediscriminare și egalitate de șanse: Strategia urmărește să protejeze persoanele cu handicap de orice formă de discriminare și violență. De asemenea, printre scopurile sale se numără asigurarea egalității de șanse în toate privințele, precum și a accesului la justiție, educație, cultură, sport și turism. Trebuie garantat și accesul egal la toate serviciile de sănătate și la ocuparea forței de muncă.
    
      Este imposibil ca o persoană să poată participa în societate în condiții de egalitate cu ceilalți atunci când mediul său, fizic sau virtual, nu este accesibil.

     Datorită unui cadru juridic solid al UE (de exemplu, Actul european privind accesibilitatea, Directiva privind accesibilitatea site-urilor web, drepturile pasagerilor), accesul s-a îmbunătățit, însă multe domenii nu sunt încă acoperite de normele UE și există diferențe în ceea ce privește accesibilitatea clădirilor, a spațiilor publice și a anumitor moduri de transport. 
     Prin urmare, Comisia Europeană va lansa în 2022 un centru european de resurse „AccessibleEU”, pentru a construi o bază de cunoștințe și bune practici privind accesibilitatea în toate sectoarele.

Aplicarea strategiei: 
Cooperarea strânsă cu țările UE și integrarea ei în politicile interne și externe

     Va fi nevoie de un puternic angajament din partea tuturor statelor membre pentru ca strategia să își atingă obiectivele ambițioase. Țările UE sunt actori-cheie în procesul de implementare a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap. 
     Comisia va înființa Platforma pentru persoanele cu handicap, care va reuni autoritățile naționale responsabile cu punerea în aplicare a convenției, organizațiile persoanelor cu handicap și Comisia pentru a sprijini punerea în aplicare a strategiei și pentru a consolida cooperarea și schimbul de informații privind punerea în aplicare a convenției. Platforma va avea o prezență online extinsă și va asigura continuitatea activităților pe durata întregului an. 
     Persoanele cu handicap vor fi implicate în dialog și în procesul de punere în aplicare a Strategiei privind drepturile persoanelor cu handicap (2021-2030). 
     Comisia va integra aspectele legate de handicap în toate politicile și inițiativele majore ale UE. Deoarece drepturile persoanelor cu handicap nu se opresc la granițele Europei, Comisia va promova drepturile persoanelor cu handicap la nivel mondial. Prin această strategie, UE își va consolida rolul de apărător al drepturilor persoanelor cu handicap. UE va utiliza instrumente precum asistența tehnică și programele financiare, sprijinul prin intermediul delegațiilor UE, dialogurile politice și activitatea în cadrul forurilor multilaterale pentru a sprijini țările partenere în eforturile lor de a pune în aplicare Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap și de a oferi orientări pentru punerea în aplicare a ODD într-un mod favorabil incluziunii persoanelor cu handicap.

      Strategia anterioară (Strategia europeană 2010-2020 pentru persoanele cu handicap) a deschis calea unei Europe fără bariere, de exemplu prin directive precum Actul european privind accesibilitatea, care impune ca produsele și serviciile esențiale precum telefoanele, computerele, cărțile electronice, serviciile bancare și comunicațiile electronice să fie accesibile persoanelor cu diverse handicapuri și să poată fi utilizate de acestea. 
     Printre drepturile pasagerilor din UE se numără și cel al persoanelor cu handicap de a avea acces la transportul rutier, aerian, feroviar sau maritim. Prin intermediul politicilor privind cooperarea internațională, UE a fost lider și la nivel mondial în promovarea incluziunii și a participării depline a persoanelor cu handicap.


Surse: 





READ MORE - Strategia privind drepturile persoanelor cu dizabilități

 
 
 

•Persoane interesate•

toateBlogurile.ro