Orientarile sportive ale persoanelor cu dizabilitati

joi, 1 iulie 2010



Orientările sportive ale persoanelor cu dizabilitati

Orientările se fac funcţie de:

- aptitudinile de practicare a sporturilor, înclinaţiile individuale

- la ce nivel se poate practica sportul respectiv

- contraindicaţiile medicului şi ale fiecărui sport

- vârsta, sexul, topografia handicapului, funcţionalitatea muşchilor

Examinarea practicantului se face prin examen medical având ca obiect:

- interviu privind antecedentele personale şi familiale ale individului, istoricul handicapului, problemele de sănătate apărute de la ultimul examen medical, sau de la apariţia handicapului

- examen general – greutate, înălţime, presiune arterială,, puls, consult cardiac şi pulmonar, palpări de viscere, ganglioni, etc.

- examen al sistemului osteo-articular cu măsurarea amplitudinilor la toate articulaţiile, stabilitatea acestora, unghiuri, etc.

- examen clinic mai special axat pe bilanţul deficienţei fizice (etiologic - cauzalitate)

- examen cardiologic - teste de adaptare cardiovasculară la effort

Persoanele cu tetraplegie sau paraplegie pot practica atletism în scaun mobil (curse de viteză, semifond, fond, aruncări), baschet, scrimă, powerlifting, nataţie, tenis de masă, tenis de câmp, tir cu arcul, sau cu arma, caiac-canoe, navigaţie, schi, bob, etc. sub control medical.

Persoanele cu poliomielite au nenumărate posibilităţi de practicare a sporturilor. Cele cu poliomielite la nivelul membrelor inferioare (aflate în scaun) pot practica: baschet, atletism, tenis de masă, popice, scrimă, pescuit sportiv, dans sportiv, etc. Nataţia nu este recomandată.

Persoanele cu amputaţii sunt orientate spre sporturi, funcţie de: vârstă, starea cardiovasculară, nivelul amputaţiei şi natura sportului respectiv. Aproape că nu există restricţii pentru persoanele cu amputaţii uni sau bilaterale. Sporturi cu îndemânare şi efort mediu – volei, sărituri, sau efort mare – alergări, ciclism, schi, nataţie (fără proteze)

Infirmii motori cerebrali trebuie testaţi dacă pot face câteva elemente sau dacă pot practica sportul respectiv în funcţie de posibilităţile individuale.

Persoanele cu deficit vizual pot practica, cu sau fără însoţitor atletismul - curse de viteză, semifond şi fond, marş, sărituri în lungime şi înălţime, toate aruncările; schi – coborâre cu însoţitor, semifond cu însoţitor; nataţie, judo, fotbal cu ajutorul mingii cu clopoţei, golbal – un sport al nevăzătorilor; haltere; tir cu arcul cu reper al poziţiei corpului, sau cu ţinta optoelectrică, care înlocuieşte informaţia vizuală cu cea auditivă; ciclism cu conducător; canotaj cu însoţitor; dans sportiv; şah; etc.

Persoanele cu handicap auditiv pot practica toate sporturile, şi chiar împreună cu cei fără handicap.


Responsabilul sportiv are un rol important în conducerea antrenamentului şi al întrecerilor sportive, care este racordat la fiecare handicap al practicanţilor.

2 comentarii:

Anonim spunea...

sunt Vasilica,e fain in bazin,cred ca esti la Felix,iar cu sportul la pers. cu dezabilitati e mai greu,mai ales la cei care stau in provincie.:)

Sweetie spunea...

Da asa este, greu pentru cei din provincie dar nu imposibil. Macar sa fie informati in ceea ce priveste posibilitatile si sporturile pe care le`ar putea practica.

:)) ;)) ;;) :D ;) :p :(( :) :( :X =(( :-o :-/ :-* :| 8-} :)] ~x( :-t b-( :-L x( =))

Trimiteți un comentariu

 
 
 

•Persoane interesate•

toateBlogurile.ro