Cardurile de sănătate - Valabilitate

 Cardurile de sănătate sunt încă valabile

      Peste 14 milioane de români care ar fi rămas fără carduri de sănătate valabile până în 2021 le vor putea folosi încă șapte ani, după cum s-a stabilit, printr-o hotărâre a Guvernului, în vara lui 2020. Valabilitatea acestora nu a fost prelungită în contextul stării de alertă și, prin urmare, nu este influențată de expirarea acesteia la 8 martie.

.

    Cardul naţional de sănătate primit de asigurat conţine doar datele de identificare ale asiguratului 

    Pe card şi în memoria electronică a cardului sunt imprimate următoarele informaţii:

• Numele şi prenumele asiguratului
• Codul unic de identificare în sistemul de asigurări sociale de sănătate
• Numărul de identificare al cardului naţional de asigurări sociale de sănătate (CID)
• Data naşterii
• Termenul de valabilitate al cardului (care inițial era de 5 ani)

     Cardurile de sănătate au fost introduse în anul 2013, pentru a face mai transparentă și mai eficientă utilizarea fondurilor din sistemul de asigurări sociale de sănătate. Acestea se emit de către CNAS, individual, pentru fiecare asigurat cu vârsta de peste 18 ani. Inițial, valabilitatea cardurilor de sănătate era de cinci ani de la data emiterii, ulterior aceasta fiind prelungită la șapte ani.

     Așadar, această nouă prelungire cu încă șapte ani este a doua prelungire a valabilității acestor carduri, de la momentul de la care au început să fie emise.

     HG nr. 483/2020 a extins valabilitatea acestora cu încă șapte ani, astfel că cei care au primit carduri de sănătate până la data de 31 decembrie 2014 le vor putea folosi timp de 14 ani de la emitere.

     Conform datelor comunicate de MS, în anul 2020 ar fi expirat aproximativ 4,2 milioane de carduri, iar în anul 2021 urmau să expire alte aproximativ 10 milioane de carduri.

Sursa:

https://cnas.ro/

https://www.avocatnet.ro/

READ MORE - Cardurile de sănătate - Valabilitate

Indemnizația de handicap compensatorie

În ianuarie 2022, persoanele cu dizabilități vor primi o indemnizație compensatorie. 

       Conform OUG 126/2021, publicată în Monitorul Oficial, în ianuarie 2022, persoanele cu dizabilități (care au primit indemnizație și în decembrie 2021) vor primi o indemnizație compensatorie - vorbim atât de persoanele adulte, cât și de copiii cu dizabilități, dar în cuantum diferit, astfel: 

• adulții cu dizabilități vor primi 350 de lei pentru handicap grav, 265 de lei pentru handicap accentuat și 60 de lei pentru handicap mediu, iar
• părintele, tutorele sau persoana care se ocupă de creșterea și îngrijirea copilului cu handicap în baza unei măsuri de protecție socială va primi 300 de lei pentru handicap grav, 175 de lei pentru handicap accentuat și 60 de lei pentru handicap mediu.

       Beneficiarii nu trebuie să facă nimic în mod special pentru a primi această a XIII-a indemnizație, ea fiind acordată din oficiu.

       Fiind vorba despre un drept special de care beneficiază persoanele cu dizabilități, această a treisprezecea indemnizație compensatorie nu poate fi recuperată de stat sau executată silit și nici nu se ia în calcul la stabilirea drepturilor privind venitul minim garantat, a celor privind alocația pentru susținerea familiei și nici a celor privind măsurile de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie.

READ MORE - Indemnizația de handicap compensatorie

Crește valoarea punctului de pensie

Creșterea valorii punctului de pensie

     Valoarea punctului de pensie va crește, începând cu 1 ianuarie 2022, de la 1.442 de lei, cât este în acest moment, la 1.586 de lei, potrivit unui OUG publicat în Monitorul Oficial. Totodată, pensia minimă va crește, de la începutul anului viitor, de la 800 de lei, cât este în prezent, la 1.000 de lei. 

• Punctul de pensie: de la 1442 lei ----> la 1586 lei
• Pensia minimă: de la 800 lei ----> la 1000 lei

     În esență, potrivit OUG nr. 125/2021, publicat în Monitorul Oficial nr. 1.189/2021, de la 1 ianuarie 2022 se vor introduce o serie de măsuri de protecție socială în domeniul pensiilor publice. Astfel, s-a stabilit majorarea punctului de pensie și a indemnizației sociale pentru pensionari, adică a pensiei minime garantate, așa cum mai este ea cunoscută.

     Din 2023, punctul de pensie se va majora „cu rata medie anuală a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat, indicatori definitivi, cunoscuți în anul curent pentru anul calendaristic anterior, comunicați de Institutul Național de Statistică”, prevede ordonanța. Atât majorarea punctului de pensie, cât și data de aplicare se vor stabili anual prin legile bugetului de stat.

READ MORE - Crește valoarea punctului de pensie

Pensionarea - Persoane cu dizabilități

 Persoanele cu dizabilități se pot pensiona mai repede, indiferent de 

momentul apariției handicapului

     Toți angajații cu handicap (grav, accentuat sau mediu) beneficiază de o pensionare mai rapidă, fără să se țină seama de momentul la care au căpătat dizabilitatea, potrivit OUG nr.94/ 2021 publicat în Monitorul Oficial nr. 830/ 31.08.2021, care se aplică deja.              

În esență, legislația a fost astfel modificată pentru a fi pusă în acord cu o decizie a Curții Constituționale a României (CCR), prin care s-a eliminat, în 2018, condiționarea pensionării mai rapide de existența handicapului înainte de asigurarea în sistemul pensiilor de stat.

Decizia CCR amintită viza tocmai eliminarea discriminărilor ce existau la acel moment cu privire la pensionarea persoanelor cu handicap, iar acum, prin acest OUG, a avut loc modificarea legislației privind pensiile în concordanță cu decizia CCR.

Concret, OUG-ul prevede că beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare și a stagiilor de cotizare toate persoanele care au realizat un stagiu de cotizare în condiții de handicap, și nu doar cei care au căpătat handicapul înainte de asigurarea la pensii.

Prin urmare, toți angajații aflați în această situație beneficiază, în funcție de gradul de handicap, de reducerea vârstei de pensionare cu:

• 15 ani, în situația asiguraților cu handicap grav, dacă au realizat, în condițiile handicapului, cel puțin o treime din stagiul complet de cotizare;

• 10 ani, în situația asiguraților cu handicap accentuat, dacă au realizat, în condițiile handicapului, cel puțin două treimi din stagiul complet de cotizare;

• 10 ani, în situația asiguraților cu handicap mediu, dacă au realizat, în condițiile handicapului, stagiul complet de cotizare.

     În momentul de față, vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbați și de 63 de ani pentru femei, iar stagiul complet de cotizare este, indiferent de sex, de 35 de ani. Mai exact, stagiul de cotizare este reprezentat de perioadele în care o persoană a lucrat legal, adică a acumulat vechime în muncă.

Surse:

Ordonanța de Urgență

Decizia CCR

https://www.avocatnet.ro/

READ MORE - Pensionarea - Persoane cu dizabilități

Angajarea persoanelor cu dizabilități

 Încadrarea în muncă a persoanelor cu dizabilități

Informații generale

Condiții - Dificultăți - Beneficii

    Aproape orice loc de muncă poate fi ocupat de o persoană cu dizabilități, dacă mediul este potrivit adică este accesibil și adaptat nevoilor sale! 

     Art. 72 alin.1 L448/2006: Orice persoană cu handicap care doreşte să se integreze sau să se reintegreze în muncă are acces gratuit la evaluare şi orientare profesională, indiferent de vârsta, tipul şi gradul de handicap.

     În România, la finele lunii iunie 2020, erau 853.465 persoane cu dizabilități, conform datelor Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități (ANPD). Dintre acestea, 836.074 persoane se aflau în îngrijirea familiilor și/sau trăiau independent (neinstituționalizate) și 17.391 persoane în instituțiile publice rezidențiale de asistență socială pentru persoanele adulte cu dizabilități (instituționalizate). 

Datele oficiale le găsiți aici: http://anpd.gov.ro

    

 În perioada 2016-2020, au existat strategii privind ocuparea persoanelor cu dizabilități, însă cu rezultate modeste. Să sperăm că în viitor procentul persoanelor cu dizabilități angajate va crește*.

* Comisia Europeană a prezentat miercuri 3 Martie - noua Strategie privind drepturile persoanelor cu handicap 2021-2030 - Aici 

     În societatea românească există o prejudecată conform căreia dizabilitatea este în special o problemă a persoanelor vârstnice, dar, 72,25% dintre persoanele cu dizabilităţi din România aparţin grupei de vârstă sub 65 de ani: 

• 58,25 % au vârsta cuprinsă între 19 şi 65 de ani  

• 14,15% au vârsta sub 19 ani. 

     După cum se poate observa din statisticile de mai sus marea majoritate a persoanelor cu dizabilităţi aparţine grupelor de vârstă care ar putea munci. Dar, din păcate, cea mai mare parte a persoanelor cu dizabilități de 20-64 de ani sunt inactive economic, ceea ce face ca acestea să fie grupul cel mai dificil de integrat pe piața muncii.

     Legea nr.448/2006 actualizată prevede toate măsurile de protecție și promovare a drepturilor persoanelor cu handicap. Articolul 6 din Legea 448/2006, menționează că persoanele cu dizabilități se bucură de dreptul la muncă, având astfel dreptul la salariu, precum și la indemnizație (prestații sociale).

     Indiferent de gradul sau tipul de handicap, este important de precizat ca te poți angaja, poți fi încadrat în câmpul muncii, conform pregătirii profesionale şi capacităţii de muncă!

Angajarea persoanei cu handicap în muncă se realizează în următoarele forme:

• pe piaţa liberă a muncii;
• la domiciliu;
• în forme protejate (loc de muncă protejat; unitate protejată autorizată). Unităţile protejate sunt acelea înfiinţate de orice persoană fizică sau juridică, de drept public său privat, care angajează persoane cu dizabilităţi.

Drepturi:

     Persoanele cu dizabilităţi aflate în căutarea unui loc de muncă sau încadrate în muncă beneficiază de următoarele drepturi:

• adaptare rezonabilă la locul de muncă;

• perioada de probă la angajare, plătită, de cel puţin 45 de zile lucrătoare;

• cursuri de formare profesională;

• scutirea de plata impozitului pe salariu (art.60 Codul Fiscal);

• un preaviz plătit, de minimum 30 de zile lucrătoare, acordat la desfacerea contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului pentru motive neimputabile acestuia;

• consiliere în perioada prealabilă angajării şi pe parcursul angajării, precum şi în perioada de probă, din partea unui consilier specializat în medierea muncii;

• posibilitatea de a lucra mai puţin de 8 ore pe zi, în condiţiile legii, în cazul în care beneficiază de recomandarea comisiei de evaluare în acest sens.

Cine NU poate să lucreze? 

     Persoanele cu dizabilități care au şi calitatea de pensionar de invaliditate gradul I sau II NU au dreptul de muncă, deoarece au capacitatea de muncă pierdută. Aceste persoane se pot totuși angaja cu condiţia ca să-și schimbe încadrarea din gradul I sau II în gradul III. 

     În contextul încadrării în muncă, persoana cu handicap trebuie să fie încadrată în gradul III de invaliditate pentru a putea lucra.

     În procesul reintegrării în muncă a persoanelor cu dizabilități, apare o destul de mare problemă, și anume: Deși există voința persoanei cu dizabilități de a se angaja, există și premisa unui loc de muncă, aceste persoane (cu invaliditate gradul I sau II) care vor să-și schimbe gradul în III, se simt descurajate să încerce (re)integrarea în muncă din mai multe motive:

 

• procesul greoi și birocratic de (re)obținere a pensiei de invaliditate, 

• rezultatul incert în cazul reluării procesului,

• nesiguranța locului de muncă, 

• costurile asociate angajării

• lipsa acută a accesibilizărilor și adaptărilor specifice.

     O debirocratizare a procesului de (re)obținere a pensiei de invaliditate, a reîncadrării în gradele I și II ar încuraja mult mai multe persoane cu dizabilități de a-și căuta un loc de muncă, de a se reintegra în câmpul muncii și totodată în societate. 

Pierderea gradului de handicap?

     Nu există nicio prevedere legală în sensul că o persoană cu handicap grav, cu însoţitor îşi pierde gradul de handicap şi însoţitorul dacă se angajează. Încadrarea într-un grad de handicap nu are nicio legătură cu capacitatea de muncă. Comisiile de evaluare a adulţilor cu handicap nu evaluează capacitatea de muncă, ci pot doar să orienteze profesional adultul cu handicap.

     A nu se confunda gradul de handicap cu gradul de invaliditate! Indiferent de gradul de handicap o persoană poate fi încadrată în muncă DAR, doar o persoană încadrată în gradul III de invaliditate poate munci. 

Drepturi financiare:

Persoanele cu dizabilități care au dreptul să lucreze, pe lângă salariu (indiferent de valoarea acestuia) au dreptul să primească:

• indemnizaţia lunară (350 lei pentru adultul cu handicap grav, 265 lei pentru adultul cu handicap accentuat);

• bugetul personal complementar (150 lei pentru adultul cu handicap grav, 110 lei pentru adultul cu handicap accentuat şi 60 lei pentru adultul cu handicap mediu).

( Legii 448/2006, art.57, alin. (4).)

• indemnizația de însoțitor (persoanele cu handicap grav).

• Pensie: dacă persoana încadrată în gradul III de invaliditate prestează o activitate profesională, corespunzătoare a cel mult jumătate din timpul normal de muncă (4 ore), poate cumula pensia de invaliditate cu salariul. Dacă însă prestează o activitate profesională peste limita de jumătate de normă, trebuie să își suspende, printr-o cerere adresată Casei de pensii, dreptul cuvenit prin pensia de invaliditate.

Concediul de odihnă

    Codul Muncii menţionează că beneficiază de un concediu de odihnă suplimentar de cel puţin 3 zile lucrătoare: salariaţii care lucrează în condiţii grele, periculoase sau vătămătoare; persoanele cu handicap; tinerii în vârstă de până la 18 ani.

Scutirea de impozit

Potrivit prevederilor Codului Fiscal ART. 60, persoanele cu handicap grav şi accentuat beneficiază de scutire de la plata impozitului pe salariu, cu condiţia depunerii către angajator a unei cereri însoţită de copia certificatului de încadrare în grad de handicap.

Art 60 Codul Fiscal (actualizat Febr.2021) 

Scutiri
Sunt scutiți de la plata impozitului pe venit următorii contribuabili:

1. persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat, pentru veniturile realizate din:

a) activități independente, realizate în mod individual și/sau într-o formă de asociere;

      a1) venituri din drepturi de proprietate intelectuală;

b) salarii și asimilate salariilor, prevăzute la art. 76 alin. (1) - (3);

c) pensii;

d) activități agriocle, silvicultură și piscicultură, altele decât cele prevăzute la art. 105, realizate în mod individual și/sau într-o formă de asociere fără personalitate juridică;

e) transmiterea dreptului de proprietate şi a dezmembrămintelor acestuia cu titlul de moştenire, prevăzute la art. 111, indiferent de momentul dezbaterii succesiunii;

Rata de angajare a persoanelor cu dizabilități rămâne scăzută, deși, în România, firmele care creează locuri de muncă pentru această categorie beneficiază de o subvenție financiară de la stat, de reduceri de taxe și de decontarea cheltuielilor necesare pregătirii acestor angajați. Din păcate, puțini patroni sunt dispuși să investească în adaptarea condițiilor de lucru la nevoile acestora sau, după caz, la calificarea acestora.

     Lipsa de informare în rândul companiilor cu privire la angajarea persoanelor cu dizabilități, dar și insuficiența demersurilor comunitare de integrare prin muncă a acestor persoane, conduc la perpetuarea prejudecăților și a situațiilor în care persoanele cu dizabilități sunt discriminate.

Accesibilitatea este cel mai important element pentru o incluziune socială eficientă a persoanelor cu dizabilități. Lipsa accesibilizării constituie discriminare, iar asigurarea condițiilor de accesibilitate este necesară nu doar pentru persoanele cu dizabilități, dar și pentru persoanele cu mobilitate redusă sau persoanele cu o limitare temporară. Astfel, numărul de persoane afectate de lipsa condițiilor de accesibilitate este mult mai mare față de numărul persoanelor cu dizabilități. 

     Pentru a asigura egalitatea în fața legii, angajatorii trebuie să fie conștienți de faptul că odată cu crearea condițiilor de accesibilitate sau acomodare rezonabilă vor elimina discriminarea.

     Persoanele cu handicap aflate în căutarea unui loc de muncă sau încadrate în muncă beneficiază de adaptare rezonabilă la locul de muncă (art. 83 alin. 1 lit. b din legea 446/2006).

     Acomodarea rezonabilă reprezintă orice modificare sau ajustare a unei poziții, a unei practici de angajare, a mediului de lucru sau a modalității în care o poziție este exercitată, care face posibilă acceptarea unei persoane calificate cu dizabilitate pentru a exercita poziția respectivă în condiții de egalitate sau oportunități egale cu persoanele fără dizabilități.

Acomodarea rezonabilă este necesară: 

• pentru a asigura oportunități egale în procesul de aplicare la un post vacant; 

• ca să permită unui individ ce are o dizabilitate să îndeplinească funcțiile esențiale ale unui loc de muncă; 

• ca să permită unui angajat cu dizabilitate să beneficieze de prestații și garanții în condiții de egalitate cu alți angajați.

Cele mai frecvente tipuri de acomodare rezonabilă sunt: 

• acordarea unui birou la parter; 

• adaptarea toaletei; 

• modificarea modulului în care/sau când sunt îndeplinite obligațiile de serviciu; 

• eliminarea și/sau înlocuirea unei responsabilități marginale prevăzute în fișa postului; 

• modificarea programelor de lucru sau a metodelor de supraveghere; 

• furnizarea de tehnologii asistive și a echipamentelor de comunicații sau mobilier special concepute; 

• eliminarea barierelor arhitecturale, inclusiv reconfigurarea spațiilor de lucru; 

• parcare accesibilă; 

În lipsa acestor măsuri care vin să răspundă nevoilor lor, persoanele cu dizabilități ar putea fi dezavantajate într-o asemenea măsură, încât șansele lor de angajare și realizare a sarcinilor ulterioare ar fi mult mai mici.   

     Potrivit Legii nr. 448 din 2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, autorităţile şi instituţiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel puţin 50 de angajaţi, au obligaţia de a angaja persoane cu handicap într-un procent de cel puţin 4% din numărul total de angajaţi.

Legea nr. 193/ 2020 a modificat L.448/2006 (modifică și completează art. 78) astfel: Angajatorii care au cel puțin 50 de angajați, care nu respectă obligația de a angaja persoane cu handicap într-un procent de cel puțin 4% din numărul total de angajați pot opta pentru una dintre următoarele obligații:

a) să plătească lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, înmulțit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap;

b) să plătească lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând echivalentul a minimum 50% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată înmulțit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap, iar cu suma reprezentând diferența până la nivelul sumei prevăzute la lit. a) să achiziționeze, pe bază de parteneriat, produse sau servicii realizate prin activitatea proprie a persoanelor cu handicap angajate în unități protejate autorizate.

 Statul

     Statul român NU este un bun angajator al persoanelor cu dizabilități, în ciuda obligațiilor legale existente. Deși există o prevedere legală expresă cu privire la autoritățile și instituțiile publice, multe dintre acestea nu angajează persoane cu dizabilități nici măcar în minimul stabilit de sistemul de cotă, preferând să plătească penalități pentru aceasta. După ultimele analize efectuate în cauză,  nu există niciun minister care să fi angajat un număr de persoane cu dizabilități suficient pentru a respecta integral cota de 4%.

Cel mai bun exemplu - în sens negativ - sunt Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului care au ca scop explicit sprijinirea incluziunii persoanelor cu dizabilități, dar preferă, în proporții variabile, să plătească penalități în schimbul neangajării persoanelor cu dizabilități.

Firmele     

     Din păcate, în România, există foarte mulți angajatori care nu sunt dispuși să recruteze persoane cu dizabilități din cauza stereotipurilor.

     Conform legii, unei firme cu 50 de angajați îi revine obligaţia de a angaja cel puƫin două persoane cu handicap.

În cazul în care NU angajează persoane cu handicap, firmele au două opţiuni (opțiunile arătate și mai sus):
• să plătească lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată înmulţit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap- (pentru o firmă cu 50 de angajaţi acest lucru înseamnă în anul 2021 o obligaţie lunară de plată de 4.600 lei)
• să plătească lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând echivalentul a minimum 50% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată înmulţit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap, iar cu suma reprezentând diferenţa până la nivelul sumei prevăzute la lit. a) să achiziţioneze, pe bază de parteneriat, produse sau servicii realizate prin activitatea proprie a persoanelor cu handicap angajate în unităţi protejate autorizate (în cazul firmei cu 50 de angajaţi, aceasta ar însemna practic posibilitatea de a achiziţiona produse şi servicii de la unităţi protejate într- sumă maximă de 2.300 lei pe lună).

Avantaje pentru angajatori

     Măsurile de stimulare la angajarea anumitor tipuri de persoane sunt reglementate prin Legea nr. 76/2002 actualizată privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă și alte legi speciale.

1. Subvenția pentru organizarea de programe de ucenicie: încheierea contractului de ucenicie, în condițiile Legii uceniciei nr. 279/2005, îi poate aduce angajatorului, la cerere, pe întreaga perioadă de derulare a contractului de ucenicie*, o sumă în cuantum de 2.250 lei/lună, acordată din bugetul asigurărilor de șomaj în limita fondurilor alocate cu această destinație.

*Ucenicia reprezintă formarea profesională realizată la locul de muncă în bază unui contract de ucenicie.

2. Subvenția pentru încadrarea persoanelor cu handicap: firmele care în raport cu numărul de angajaţi şi-au îndeplinit obligaţia, potrivit legii, de a încadra în muncă persoane cu handicap, precum şi angajatorii care nu au această obligaţie legală, dacă încadrează în muncă pe durată nedeterminată persoane cu handicap, primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană cu handicap, o sumă în cuantum de 2.250 lei, cu obligaţia menţinerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puţin 18 luni (art 80 alin(2) - L76/2002) 

     Această sumă de bani (subvenție) se acordă începând cu data încheierii convenției și va fi dedusă din contribuția pe care angajatorul este obligat să o vireze în contul bugetului asigurărilor pentru somaj. În cazul în care suma cuvenită este mai mare, diferența va fi achitată de către AJOFM prin virament în contul angajatorului. Convenția cu AJOFM se încheie după ce au fost încadrate în muncă persoanele. Suma lunară se acordă angajatorilor proporțional cu timpul efectiv lucrat de către persoanele astfel încadrate. Pentru perioada în care raporturile de muncă sunt suspendate, subvenția nu se acordă.

Cheltuieli suplimentare deductibile:

 Sunt deductibile de la calculul profitului impozabil următoarele cheltuieli:

• cheltuielile efectuate pentru adaptarea locului de muncă;

• cheltuielile efectuate pentru achiziţionarea utilajelor şi echipamentelor utilizate în procesul de producţie de către persoană cu handicap; 

• cheltuielile efectuate pentru transportul persoanelor cu handicap de la domiciliu la locul de muncă;

• cheltuielile efectuate pentru transportul materiilor prime şi al produselor finite la şi de la domiciliul persoanei cu handicap, angajată pentru muncă la domiciliu. (L. 448/2006. art. 83, al. a. şi b.)

• cheltuielile specifice de pregătire, formare şi orientare profesională şi de încadrare în muncă a persoanelor cu handicap sunt deductibile din bugetul asigurărilor de somaj pe care îl plăteşte unitatea către bugetul de stat. (L. 448/2006. art. 83, al. c.)

     Dacă nu sunteţi obligat prin lege să angajaţi persoane cu dizabilități, și totuși alegeți să angajați astfel de persoane, veţi primi timp de un an de zile salariul minim pe economie 2300 lei - în 2021, lunar, pentru fiecare persoană cu handicap angajată, cu condiţia să o păstraţi angajată cel putin 2 ani.

      Deși există aceste facilități pentru angajatori, de exemplu în 2019, la aceste subvenții au apelat doar 171 angajatori.( Sursa: Raport ANOFM furnizat la cererea ANDPCA).

Beneficii pentru societate? 

DA. Și societatea câştigă prin angajarea persoanelor cu dizabilități. Prin aportul fizic, intelectual dar și financiar al acestor persoane integrate profesional (prin angajarea cât mai multor persoane cu dizabilități crește contribuția lor şi a angajatorilor lor la bugetul de stat). 

Angajarea persoanelor cu dizabilități duce la crearea unei forțe de muncă diverse, cu o contribuție suplimentară la PIB și cu reducerea costurilor cu ajutorul de șomaj și cu unele beneficii de protecție socială.

Societatea câștigă şi prin deschiderea către diversitate, cetăţenii care lucrează alături de angajaţi cu dizabilităţi, vor pierde din prejudecăţi şi vor deveni mai toleranţi în general. 

Pentru informații suplimentare vă puteți adresa următoarelor instituții:

https://www.anofm.ro/

http://andpdca.gov.ro

Surse pentru articol:

Legea 448/2006 Republicată

Legea 193/21.08.2020

Legea 76/2002 Actualizată

Codul Fiscal

http://anpd.gov.ro/

https://mmuncii.ro

https://www.avocatnet.ro

https://legislatiamuncii.manager.ro

Subvenții Facilități

READ MORE - Angajarea persoanelor cu dizabilități

Strategia privind drepturile persoanelor cu dizabilități

STRATEGIA PE 2021-2030 PRIVIND DREPTURILE

PERSOANELOR CU HANDICAP

     Comisia Europeană a prezentat miercuri 03.03.2021 Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap (2021-2030), pentru a asigura participarea lor deplină în societate, în condiții de egalitate cu celelalte persoane din UE și din afara acesteia, în conformitate cu Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și cu Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, care prevăd că egalitatea și nediscriminarea sunt pietrele de temelie ale politicilor UE.

     Persoanele cu handicap au dreptul de a lua parte la toate domeniile vieții, la fel ca toți ceilalți cetățeni. Deși în deceniile din urmă s-au înregistrat progrese legate de accesul la asistență medicală, la educație, la ocuparea forței de muncă, la activitățile recreative și la participarea la viața politică, persistă multe obstacole. Este timpul să intensificăm acțiunile la nivel european.

     Noua strategie se bazează pe cea precedentă și contribuie la implementarea Pilonului european al drepturilor sociale, care servește drept busolă politicilor sociale și în materie de ocupare a forței de muncă din Europa și cu privire la care Comisia va adopta un plan de acțiune în această săptămână. Strategia sprijină punerea în aplicare de către UE și a statelor sale membre a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap la nivel UE și național.

Consolidarea participării egale și a nediscriminării

Strategia pe zece ani prezintă inițiativele-cheie grupate în jurul a trei teme principale:

• Drepturile existente în UE: Persoanele cu handicap au aceleași drepturi ca oricare alt cetățean al UE de a se muta în altă țară sau de a participa la viața politică. Pornind de la experiența acumulată în urma proiectului-pilot aflat actualmente în desfășurare în opt țări, până la sfârșitul anului 2023, Comisia Europeană va propune un card european pentru dizabilitate valabil în toate țările UE, care va facilita recunoașterea reciprocă a statutului de persoană cu handicap între statele membre, ajutându-i pe cetățenii cu handicap să beneficieze de dreptul lor la libera circulație. De asemenea, Comisia va colabora îndeaproape cu statele membre pentru a asigura participarea persoanelor cu handicap la procesul electoral în 2023.
• O viață independentă și autonomie: Persoanele cu handicap au dreptul de a duce o viață independentă și de a alege unde și cu cine doresc să locuiască. Pentru a veni în sprijinul unei vieți independente și al includerii în comunitate, Comisia va elabora orientări și va lansa o inițiativă de îmbunătățire a serviciilor sociale pentru persoanele cu handicap.
• Nediscriminare și egalitate de șanse: Strategia urmărește să protejeze persoanele cu handicap de orice formă de discriminare și violență. De asemenea, printre scopurile sale se numără asigurarea egalității de șanse în toate privințele, precum și a accesului la justiție, educație, cultură, sport și turism. Trebuie garantat și accesul egal la toate serviciile de sănătate și la ocuparea forței de muncă.

    

      Este imposibil ca o persoană să poată participa în societate în condiții de egalitate cu ceilalți atunci când mediul său, fizic sau virtual, nu este accesibil.

     Datorită unui cadru juridic solid al UE (de exemplu, Actul european privind accesibilitatea, Directiva privind accesibilitatea site-urilor web, drepturile pasagerilor), accesul s-a îmbunătățit, însă multe domenii nu sunt încă acoperite de normele UE și există diferențe în ceea ce privește accesibilitatea clădirilor, a spațiilor publice și a anumitor moduri de transport. 

     Prin urmare, Comisia Europeană va lansa în 2022 un centru european de resurse „AccessibleEU”, pentru a construi o bază de cunoștințe și bune practici privind accesibilitatea în toate sectoarele.

Aplicarea strategiei: 

Cooperarea strânsă cu țările UE și integrarea ei în politicile interne și externe

     Va fi nevoie de un puternic angajament din partea tuturor statelor membre pentru ca strategia să își atingă obiectivele ambițioase. Țările UE sunt actori-cheie în procesul de implementare a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap. 

     Comisia va înființa Platforma pentru persoanele cu handicap, care va reuni autoritățile naționale responsabile cu punerea în aplicare a convenției, organizațiile persoanelor cu handicap și Comisia pentru a sprijini punerea în aplicare a strategiei și pentru a consolida cooperarea și schimbul de informații privind punerea în aplicare a convenției. Platforma va avea o prezență online extinsă și va asigura continuitatea activităților pe durata întregului an. 

     Persoanele cu handicap vor fi implicate în dialog și în procesul de punere în aplicare a Strategiei privind drepturile persoanelor cu handicap (2021-2030). 

     Comisia va integra aspectele legate de handicap în toate politicile și inițiativele majore ale UE. Deoarece drepturile persoanelor cu handicap nu se opresc la granițele Europei, Comisia va promova drepturile persoanelor cu handicap la nivel mondial. Prin această strategie, UE își va consolida rolul de apărător al drepturilor persoanelor cu handicap. UE va utiliza instrumente precum asistența tehnică și programele financiare, sprijinul prin intermediul delegațiilor UE, dialogurile politice și activitatea în cadrul forurilor multilaterale pentru a sprijini țările partenere în eforturile lor de a pune în aplicare Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap și de a oferi orientări pentru punerea în aplicare a ODD într-un mod favorabil incluziunii persoanelor cu handicap.

      Strategia anterioară (Strategia europeană 2010-2020 pentru persoanele cu handicap) a deschis calea unei Europe fără bariere, de exemplu prin directive precum Actul european privind accesibilitatea, care impune ca produsele și serviciile esențiale precum telefoanele, computerele, cărțile electronice, serviciile bancare și comunicațiile electronice să fie accesibile persoanelor cu diverse handicapuri și să poată fi utilizate de acestea. 

     Printre drepturile pasagerilor din UE se numără și cel al persoanelor cu handicap de a avea acces la transportul rutier, aerian, feroviar sau maritim. Prin intermediul politicilor privind cooperarea internațională, UE a fost lider și la nivel mondial în promovarea incluziunii și a participării depline a persoanelor cu handicap.

Surse: 

https://ec.europa.eu/

https://ec.europa.eu/social

READ MORE - Strategia privind drepturile persoanelor cu dizabilități

Terapie emoţională şi intervenţii psihosociale pentru copiii bolnavi

MOL finanţează 18 proiecte de terapie emoţională şi intervenţii 

psihosociale pentru copiii bolnavi

• MOL România finanțează 18 proiecte de terapie emoțională, terapie prin artă și intervenții psihosociale, selectate în cadrul ediției a 12-a a Programului MOL pentru sănătatea copiilor, organizat împreună cu Fundația Pentru Comunitate.
• Suma totală alocată este de 400.000 de lei, iar proiectele se vor desfășura în beneficiul a 773 de copii și al familiilor lor.
• În cadrul celor 12 ediții ale Programului MOL pentru sănătatea copiilor, au fost finanțate 227 de proiecte cu peste 4 milioane de lei, în beneficiul a aproape 13.000 de copii și adolescenți.

    „MOL România își menține agajamentul asumat de a fi partenerul de nădejde al comunităților. Continuăm și în acest an programul de responsabilitate socială pentru sănătatea copiilor. Această ediție, mai mult decât cele precedente, ne-a arătat cât de necesar este ajutorul nostru. Pandemia a acutizat problemele copiilor cu dizabilități sau boli cronice, adăugând suferințelor lor și stări de anxietate și stres. Ne-a dat speranță faptul că multe ONG-uri de specialitate au pregătit un răspuns profesional, au îmbogățit și adaptat metodologia aplicată, au abordat noi moduri profunde de lucru cu copiii, dar și cu familiile acestora. MOL România va rămâne un susținător al eforturilor acestora și suntem convinși că, împreună, putem schimba în bine viețile acestor copii”, a declarat Camelia Ene, Country Chairman & CEO MOL România.

     Cele 18 proiecte câştigătoare au fost selectate dintr-un total de 77 de propuneri primite în perioada 2 noiembrie - 2 decembrie 2020. Proiectele au fost depuse de organizaţii neguvernamentale specializate în proiecte de terapie emoţională, terapie prin artă şi intervenţii psihosociale pentru copii şi tineri cu deficienţe, cu boli cronice sau aflaţi în curs de recuperare după afecţiuni grave.

     Organizaţiile înscrise provin din 26 de judeţe, iar 43 dintre acestea au mai participat şi la ediţiile precedente ale Programului. Proiectele selectate pentru finanţare vor fi implementate în perioada februarie-august 2021.

     Dintre cele 18 ONG-uri câştigătoare, 8 obţin finanţare pentru prima dată, în timp ce 10 au mai beneficiat de sprijin şi la ediţiile anterioare.

     Organizaţiile câştigătoare provin din Bucureşti şi din judeţele Bihor, Braşov, Cluj, Covasna, Galaţi, Giurgiu, Harghita, Mureş. În activităţile terapeutice şi intervenţii psihosociale vor utiliza

diverse metode, precum terapia prin artă (muzică, desen, pictură), terapia prin joc, terapiile emoţionale (marionete, jocuri de rol, psihodramă pentru copii, poveşti terapeutice), integrarea senzorială, terapia ocupaţională, terapiile asistate de animale.

     Andras Imre, directorul executiv al Fundaţiei Pentru Comunitate a declarat: "Perioada de implementare a proiectelor finanţate în cadrul acestei ediţii va fi mai scurtă, va dura şapte luni, începând din februarie. Oferim informaţii tuturor ONG-urilor interesate, atât în decursul celor şapte luni, cât şi la final, în septembrie, când organizaţiile susţinute vor prezenta public rezultatele proiectelor realizate. Menţinem intenţia noastră de a acorda şi în acest an Premiul MOL pentru sănătatea copiilor organizaţiei care realizează cel mai bun proiect, împreună cu invitaţia de a delega un membru în juriul ediţiei viitoare. Este o practică a informării cuprinzătoare şi şansei egale pentru toţi cei interesaţi în pregătirea şi înscrierea proiectelor la acest concurs."

Mai multe detalii:  https://molromania.ro/

READ MORE - Terapie emoţională şi intervenţii psihosociale pentru copiii bolnavi

București - Magazin de haine pentru copiii sărmani

Magazin înființat de Protecția Copilului, unde poți să donezi sau să iei 

haine gratis pentru copiii sărmani

     Un magazin cu hăinute provenite din donații, care poate rivaliza cu orice expoziție vestimentară, s-a înființat în București, pentru copiii din familiile sărmane. Părinții pot veni și alege de aici articole vestimentare pentru cei mici. Totul este gratuit, dezinfectat și de bună calitate.

      Magazinul este înfiinţat de Direcţia Generală de Asistenţă Socială a Municipiului Bucureşti, pentru a veni în ajutorul celor care au de donat haine pentru copii şi mai ales pentru a oferi un sprijin familiilor nevoiaşe, arată Adevărul. 

 

     O mulţime de haine (salopete, geci, compleuri, paltonaşe, combinezoane), toate igienizate, confortabile, practice şi viu colorate, îi aşteaptă pe doritori la sediul magazinului din strada Regina Elisabeta nr. 75, Bucureşti, sector 5, de luni până vineri, între orele 11.00 – 18.00.

     „Proiectul Bebe de Bucureşti are hăinuţe a luat naştere după încheierea stării de urgenţă, perioadă în care ne-am confruntat cu foarte multe cereri din partea părinţilor care şi-au pierdut locurile de muncă. Aceştia ne solicitau să-i sprijinim cu alimente şi produse necesare creşterii şi îngrijirii copiilor.

     În acelaşi timp, foarte multe persoane ne-au contactat pentru a ne dona hăinuţe, jucării şi produse în stare bună pentru bebelușii din familiile aflate în dificultate financiară.

     Astfel, dorind să răspundem cât mai util cererilor de acest tip, DGASMB a implementat un sistem permanent de primire, sortare, igienizare şi distribuţie de hăinuţe, jucării, pluşuri şi lucruri necesare copiilor”, a explicat Cosmina Ioana Simiean Nicolescu, director general al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială a Municipiului Bucureşti.

Iată centrele unde oamenii pot face donaţii:

1. Complex de servicii sociale Ominis, Strada Turnu Măgurele nr. 17A, sector 4;

2. Sediul central al D.G.A.S.M.B., Str. Constantin Mille nr. 10, sector 1;

3. Punct Perla, Soseaua Stefan cel Mare nr. 1

4. Spălătoria Socială, Str. Armeniş nr. 2, sector 3; 5.

5. Spălătoria Socială, Str.Drumul Taberei nr. 24, sector 6. Programul este de Luni-vineri, între orele 9.00 – 16.00

6. Sediul central al „Bebe de Bucureşti are hăinuţe“ este situat pe bulevardul Regina Elisabeta nr. 75, sector 5 (rond Kogălniceanu). Program: luni – vineri, între orele 11.00 – 18.00

7. Băcănia Nea Bălan, situată pe strada Amurgului nr. 31, Popeşti Leordeni, de luni până sâmbătă, în intervalul orar 10.00-18.00. Pentru mai multe informaţii, doritorii pot apela şi numărul de telefon 021.314.23.15.

     De menționat este că hăinuţele sunt sortate, igienizate şi spălate cu detergent hipoalergic, la 90 de grade, apoi călcate. Niciun articol vestimentar nu este expus în magazin până nu trece prin aceste etape.

Cine poate beneficia?

     Beneficiarii acestui proiect sunt familiile monoparentale, care au unul sau mai mulţi copii, cu vârsta cuprinsă între 0-12 ani. De asemenea, beneficiază şi famiile cu venituri sub 1.000 de lei pentru fiecare membru, dar şi cazurile sociale, aflate în evidenţa organizaţiilor neguvernamentale.

     La toate aceste categorii este obligatoriu ca domiciliul sau reşedinţa să fie pe raza municipiului Bucureşti, iar copiii să aibă vârste între 0 şi 12 ani.

     Până acum proiectul s-a bucurat de un real succes, peste 500 de copii trecând pragul magazinului cu hăinuţe, alături de părinţi, pentru a alege articolele necesare.

„Cei care doresc să aibă acces la acest magazin trebuie să depună o solicitare, prin e-mail la DGASMB, la adresa bebedebucurestiarehainute@dgas.ro, sau la telefon 0800.821. 218, indicând adresa, situaţia socială, vârsta copilului şi mărimea la hăinuţe.

     În urma înregistrării cererii, solicitanţii de hăinuţe vor fi contactaţi de către personalul DGASMB şi vor primi instrucţiunile pentru a ridica cutia cu articole cerute”, spune Cosmina Simiean Nicolescu.

Sursa: https://adevarul.ro/

READ MORE - București - Magazin de haine pentru copiii sărmani

Clarificări privind decontarea carburantului pentru transportul persoanelor cu dizabilități

 Clarificări privind decontarea carburantului pentru transportul 

persoanelor cu dizabilități

          Având în vedere numeroasele solicitări formulate de reprezentanții direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului referitoare la prevederile HG nr. 1118/2020 privind modificarea și completarea HG nr. 1.017/2018 pentru aprobarea Normelor metodologice privind modalitatea de acordare a drepturilor la transport interurban gratuit persoanelor cu handicap, precum și pentru punerea în aplicare a prevederilor art. 24 alin. (9) și (10) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, formulăm următoarele clarificări:

Cererea pentru exprimarea opțiunii pentru acordarea gratuității la transportul interurban sau pentru decontarea carburantului necesar deplasării cu autoturismul se completează astfel:

a) la Secțiunea I, de către persoana adultă cu handicap sau, după caz, reprezentantul legal al acesteia, care poate fi: părintele sau persoana desemnată, potrivit legii, să exercite drepturile și să îndeplinească obligațiile față de persoana cu handicap; informațiile înscrise la punctele 1-6 reprezintă datele de identificare ale persoanei cu dizabilități;

b) la Secțiunea II, de către părintele, tutorele sau persoana care se ocupă de creșterea și îngrijirea copilului cu handicap grav sau accentuat în baza unei măsuri de protecție specială, stabilită în condițiile legii; informațiile înscrise la punctele 1-4 reprezintă datele de identificare ale părintelui, tutorelui sau ale persoanei care se ocupă de creșterea și îngrijirea copilului cu handicap grav sau accentuat în baza unei măsuri de protecție specială, stabilită în condițiile legii.

Cererea pentru exprimarea opțiunii este datată și semnată de către persoana care o completează.

Cererea pentru exprimarea opțiunii pentru acordarea gratuității la transportul interurban sau pentru decontarea carburantului necesar deplasării cu autoturismul se depune astfel:

a) o singură dată în intervalul de 12 luni din cadrul perioadei de valabilitate a documentului care atestă încadrarea în grad de handicap, în situația în care acesta are termen de valabilitate de 12 luni; regula se aplică în mod corespunzător și în situația valabilității de 24 luni a documentului care atestă încadrarea în grad de handicap;

b) o singură dată pe an calendaristic, în situația în care documentul care atestă încadrarea în grad de handicap are termen permanent de valabilitate, chiar dacă documentul care atestă încadrarea în grad de handicap cu termen permanent de valabilitate este obținut în anul în curs.

• Cererea de decontare se completează astfel:
• 
  
• a) la Secțiunea I, de către persoana adultă cu handicap sau, după caz, reprezentantul legal al acesteia, care poate fi: părintele sau persoana desemnată, potrivit legii, să exercite drepturile și să îndeplinească obligațiile față de persoana cu handicap; informațiile înscrise la punctele 1-5 reprezintă datele de identificare ale persoanei cu dizabilități;
• b) la Secțiunea II, de către părintele, tutorele sau persoana care se ocupă de creșterea și îngrijirea copilului cu handicap grav sau accentuat în baza unei măsuri de protecție specială, stabilită în condițiile legii; informațiile înscrise la punctele 1-4 reprezintă datele de identificare ale părintelui, tutorelui sau ale persoanei care se ocupă de creșterea și îngrijirea copilului cu handicap grav sau accentuat în baza unei măsuri de protecție specială, stabilită în condițiile legii.

Cererea de decontare este datată și semnată de către persoana care o completează.

Cererea de decontare și bonul/bonurile fiscale de carburant, emis(e) de societățile de distribuție a produselor petroliere, denumite în continuare bonuri fiscale, se depun la registratura direcției generale de asistență socială și protecția copilului.

Bonurile fiscale sunt datate și ștampilate cu ștampila distribuitorului.

În situația în care cererea de decontare se depune în format electronic, bonurile fiscale, datate și ștampilate cu ștampila distribuitorului, se transmit în format fizic la direcția generală de asistență socială și protecția copilului.

     Același bon fiscal poate sta la baza efectuării mai multor călătorii, cu condiția ca acestea să se desfășoare începând cu aceeași zi sau ulterior datei înscrise pe bonul fiscal eliberat în cadrul perioadei de valabilitate a documentului care atestă încadrarea în grad de handicap; același număr de bon fiscal se completează în cererea de decontare, pentru fiecare călătorie efectuată în baza acestuia.

     La solicitarea decontării carburantului necesar deplasării cu autoturismul aflat în proprietatea furnizorului de servicii sociale, bonul/bonurile fiscale sunt eliberate pentru persoana juridică, furnizor de servicii sociale.

     Prin furnizor de servicii sociale se înțelege persoana juridică, de drept public ori privat, acreditată potrivit legii să furnizeze servicii sociale: structuri specializate din cadrul/subordinea autorităților administrației publice locale și autorităților executive din unitățile administrativ-teritoriale organizate la nivel de comună, oraș, municipiu și sectoare ale municipiului București, organizații neguvernamentale, respectiv asociații și fundații, cultele recunoscute de lege, filialele și sucursalele asociațiilor și fundațiilor internaționale recunoscute în conformitate cu legislația în vigoare.

Însoțitorul persoanei cu handicap poate fi orice persoană care o acompaniază și asigură conducerea autovehiculului în timpul deplasării, inclusiv asistentul personal profesionist.

Calculul sumei aferente carburantului pentru care se face decontarea se realizează pe baza tarifelor legitimațiilor de călătorie pentru călătoria cu trenul interregio IR cu regim de rezervare la clasa a II-a, chiar dacă ruta declarată de persoana cu handicap nu este prevăzută cu infrastructură feroviară.

În situația în care termenul de valabilitate a documentului care atestă încadrarea în grad de handicap expiră în cursul anului 2021, numărul de călătorii pentru care se decontează carburantul nu poate depăși numărul de călătorii prevăzut la art. 24 alin.(1) și (3) din lege, respectiv: 24 de călătorii pentru persoana cu handicap grav și 12 călătorii pentru persoana cu handicap accentuat, indiferent de numărul de luni rămase până la sfârșitul perioadei de valabilitate a acestuia.

• Numărul de km aferenți distanței parcurse de către persoana cu handicap, cuprinsă între localitatea de plecare și localitatea de destinație declarate se stabilește utilizând site-ul: https://distanta.ro

În cazul în care valoarea tarifului prevăzută în Convenție pentru numărul de kilometri efectuați este mai mare decât cea cuprinsă în bonul fiscal, suma maximă decontabilă este suma prevăzută în bonul fiscal.

Decontarea carburantului necesar deplasării cu autoturismul se realizează potrivit gradului de handicap înscris în documentul care atestă încadrarea în grad de handicap.

  În situația în care documentul care atestă încadrarea în grad de handicap are valabilitate permanentă, decontarea carburantului necesar deplasării cu autoturismul se face pe an calendaristic.

- În situația în care încadrarea în grad de handicap se modifică înainte de data la care expiră documentul care atestă încadrarea în grad de handicap, drepturile se acordă conform gradului obținut, pe perioada de 12 luni din cadrul perioadei de valabilitate a noului document de încadrare în grad de handicap.

- În situația schimbării domiciliului persoanei cu dizabilități în alt județ, decontarea cheltuielilor pentru carburant se efectuează în funcție de numărul de călătorii efectuate, respectiv în funcție de suma decontată până la data transferului.   

- În situația decesului persoanei cu handicap în intervalul de 60 de zile calendaristice de la data înregistrării cererii de decontare și a documentelor aferente până la data decontării, cheltuielile pentru decontarea carburantului se plătesc soțului supraviețuitor, copiilor, părinților sau, în lipsa acestora, celorlalți moștenitori, în condițiile dreptului comun.

Pe site-ul andpdca găsiți și formularele necesare (word)

Sursa: http://andpdca.gov.ro/

Completare*

Legea nr. 145 din 22 iulie 2020 a modificat și completat Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap:

Articolul 24, alineatele (1) și (3) se modifică și vor avea următorul cuprins:

(1) Persoanele cu handicap grav beneficiază de gratuitatea transportului interurban, la alegere, cu orice tip de tren, în limita costului unui bilet de tren interregio IR cu regim de rezervare la clasa a II-a, cu autobuzele sau cu navele de transport fluvial, pentru 24 de călătorii pe an calendaristic.(...)

(3) Persoanele cu handicap accentuat beneficiază de gratuitatea transportului interurban, la alegere, cu orice tip de tren, în limita costului unui bilet la tren interregio IR cu regim de rezervare la clasa a II-a, cu autobuzele sau cu navele pentru transport fluvial, pentru 12 călătorii pe an calendaristic.

 La articolul 24, după alineatul (8) se introduce un nou alineat, alineatul (9), cu următorul cuprins:

(9) Persoanele cu handicap pot opta, la cerere, pentru acordarea gratuității la transportul interurban sau pentru decontarea carburantului necesar autoturismului adaptat handicapului, conform legii, și aflat în proprietatea acestora, corespunzător costurilor drepturilor prevăzute la alin. (1) sau (3), după caz, fără a depăși suma de 1.500 lei, anual, pentru persoanele cu handicap grav, respectiv 750 lei, anual, pentru persoanele cu handicap accentuat; modalitatea de decontare și indexare a limitelor se stabilește prin hotărâre a Guvernului.

Găsiți aici:

Legea 145/2020 : http://legislatie.just.ro/

Normele Metodologice: http://legislatie.just.ro/

Modalitatea de decontare: http://mmuncii.ro

Anexa 2 - pt decontare

READ MORE - Clarificări privind decontarea carburantului pentru transportul persoanelor cu dizabilități